Planeta CS

This is a test blog entry and its content

Am avut un concediu de 2 săptămâni. Am fost la Călimănești, la a patra ediție a IP Workshop (IP = Ideas and Projects). Cursul de programare pe Android și Blackberry ținut de Alex Radovici.

Overall, a fost super tare și mi-au plăcut atât cursurile cât și activitățile extra (mici excepții listate în feedback).

PS: Mi-am cam pierdut talentul de a scrie chestii de lungime normală. Astea ies mult prea scurte (a 5-a încercare de a scrie ceva)

With the help of the obnoxious desire to be as efficient as possible when using the command line, I’ve browsed the Internet looking for new ways of achieving a new level in geekdom.

As such, I’ve come across some interesting features of Bash that I’m currently using (quite proficiently).

The first one is the CDPATH Bash variable. If you do a man bash and search for it, it’s quite clear what it does. It allows you to specify additional folders (search paths) where the cd command should look into. The same manual page states, when talking about cd “The variable CDPATH defines the search path for the directory containing dir. Alternative directory names in CDPATH are separated by a colon (:)”. How’s this helpful? For example I have a folder $HOME/school/current/ where all school related folder reside. I simply add that folder to the CDPATH and, for example, wherever I call cd so from, it changes to $HOME/school/current/so.

Here’s a sample run scenario on my laptop

razvan@valhalla:~$ echo $CDPATH
.:/home/razvan/school/current:/home/razvan/projects
razvan@valhalla:~$ cd so
/home/razvan/school/current/so
razvan@valhalla:~/school/current/so$ cd p2p-next
/home/razvan/projects/p2p-next


It’s pretty neat! Whatever the current directory, if I do a cd so or cd p2p-next it gets me to the precise folder without the need to write the whole (sometimes cumbersome) path. A minor disadvantage is that there’s no cd Bash completion for files other than those in the current directory; you have to type the whole path of a folder reachable through CDPATH. Bash completion for the cd command works for paths reachable through CDPATH, provided the bash-completion package is installed.

Of course, in order to make it persistent, you’ll have to add a line such as the one below to your ~/.bashrc file:

export CDPATH=.:$HOME/school/current:$HOME/projects


You can find more info by issuing a simple Google search.

The second one is the INPUTRC file. There is a global /etc/inputrc file and a per-user ~/.inputrc file. The INPUTRC file defines Bash behavior with respect to keyboard input; it’s being used by the GNU Readline Library. There are a lot of features that may be tuned using the INPUTRC file.

The ones I’m using at this point is using TAB to show all matches in case of ambiguity for completion (similar to a TAB-TAB) and ignore case for completion. So, here are my two lines of configuration:

razvan@valhalla:~$ cat ~/.inputrc
set show-all-if-ambiguous on
set completion-ignore-case on


The ability to control the Readline library through INPUTRC is cool and useful. Check the documentation for the features you’re interested in.

4 ani de CS…done()

[ they usually come in pairs. [π] ]

Azi dimineață, urmând o înlănțuire complet arbitrară de evenimente – dacă ar fi să caut o logică de cauzalitate, aș spune că unul din motive e dat de faptul că nu m-am trezit nici pe partea stângă și nici pe dreapta, ci pe o superpoziție a celor două (adică pe spate) -, m-am enervat pe tema veche de wordpress și am activat-o temporar pe cea implicită. Ca de obicei, ceva nu mi-a plăcut mie, mai exact faptul că tema pusă în funcție acum o lună-două [ξ] nu afișa comment-urile din cadrul paginilor; nici asta de acum nu le afișează, dar să ne facem că nu am observat.

Astfel că am purces la un facelift major, trecând de la clasicele teme pe două coloane la una pe o singură coloană, fiindcă, vezi doamne, asta pune mai mult accent pe conținut. Iar voi, ca utilizatori inteligenți de interneți care sunteți, veți observa că nu e nevoie să pedalați la rotița de scroll pentru a ajunge în josul paginii, unde se află acum conținutul ce azi dimineață ședea liniștit în bara din dreapta… sau din stânga. În orice caz, orice feedback în legătură cu aspectul blog-ului este apreciat.

Într-o altă ordine de idei, la începutul săptămânii discutam cu un coleg de grupă cum că știința a evoluat într-un așa hal încât e de ajuns să iei orice subiect de pe lumea asta – o pisică, de exemplu; sau orice multiplu întreg, strict pozitiv și par (nu neapărat prim) al unei țâțe – și să îi pui în față „quantum” și brusc subiectul ăla riscă să devină o temă științifică de mare anvergură. Într-un mod cel puțin ironic, ieri am observat în holul facultății un afiș purtând titlul „quantum zen” (nu mă obosesc să dau link, google vă va duce fix la țintă); cică toată treaba ar fi organizată de un fizician de la CERN, lucru deloc fals, omul chiar lucrând în cadrul departamentului de inginerie. Asta explică [Eyjafjallajökull] și ce caută afișul ăla în holul ACS-ului, destul de probabil în toată Politehnica.

Cam atât pentru moment despre aventurile Spaicului în Lumea Reală. Please come back in ε quantum days to read more quantum stuff about quanxtupr0m quantum quan… how much is 41,(9)?

[π] – …and they bring great uncertainty upon us.

[ξ] – Cam de aceeași vârstă cu o notă de la avizierul facultății pe care se află numele-mi, notă care mă cheamă *de urgență* la secretariat, deși am rezolvat și mama problemei ce se impunea a fi rezolvată.

[Eyjafjallajökull] – De fapt nu explică absolut nimic; la fel cum nu explică nici propoziția „vulcanul a făcut mult rău întregii Europe”, folosită recent de o tanti la televizor. Din vagile mele cunoștințe despre etică, vulcanul nu are înrădăcinat în minte – fiindcă nu posedă minte – vreun concept legat de bine sau rău. El nu știe decât să doarmă sau să erupă, săracul, doar de-aia îi spune lumea „vulcan” și nu „bampir”, „avocat”, „preot” ori „politician”.

M-a uimit din ce in ce mai mult in ultimul timp cat de greu este pentru romani sa faca ceva. Nu prea pot sa se organizeze intr-o comunitate, sa lucreze intr-un ONG, sa se implice in societate, etc. Intotdeauna apar conflicte din motive legate in general de orgolii si de neincredere in cei din jur, de o agresivitate generala pe care o aratam. Agresivitatea o gasesti peste tot in jur  la partenerii din trafic, la cei care scriu pe bloguri/forumuri/liste de discutii, la furnizorii de servicii fie ca sunt publice sau private.

Nu inteleg de ce, nu intelegeam daca este doar o opinie personala sau chiar asa suntem toti. Si am dat azi peste o statistica ce m-a uimit. Prosperity.com este un site care evalueaza prosperitatea tarilor de pe glob in functie de mai multi indicatori. Noi suntem pe locul 48 din 104 tari. Mai putin relevant, ca privind in jurul nostru puteam banui ca nu suntem prea sus. Ce mi s-a parut foarte interesant si cred ca merita comentat este urmatorul paragraf:

“Social capital in Romania is weak: only 19% of people believe others can be trusted, a low proportion of people feel that friends are important, and few people feel that they can rely on friends and family in times of need.* Romania ranks 40th, internationally, with regard to group memberships, with very low numbers involved in sports, environmental, or arts organisations. By contrast, 38% declare an affiliation with a religious organisation, placing Romania in the top 30, internationally, on this variable. However, religiosity levels remain average, suggesting reasonable access to religious support networks.* Romania also performs poorly in terms of helping strangers and donating to charity, and has the fourth lowest rate of volunteering, worldwide.*

* Data taken from the Gallup World Poll”

Deci este oficial. 1 din 5 oameni are incredere in cei din jur. Nu ii ajutam nici pe cei din jur, nici pe straini, nu suntem implicati in nici un fel de organizatie si nu facem voluntariat! Sa fie inca efectele neincrederii sadite de securitate inainte de 89? Nu m-ar mira tinand cont ca apelativul de securist este inca unul la moda pentru o persoana care nu iti impartaseste opiniile.

O alta pagina interesanta de pe acelasi site spune “Strong communities are better than weak governments” argumentand ca oamenii in tarile prost guvernate se bazeaza mai mult pe comunitate, pe familie, pe prieteni. Pare ca noi suntem exceptia care intareste regula.

Mi se pare un lucru foarte important pentru evolutia noastra ca societate sa intelegem care sunt sursele acestei neincrederi, ale agresivitatii fata de ceilalti, cum le putem detecta si combate. Aveti idei in acest sens?  (incepand din toamna voi incepe sper si o cercetare in acest sens – 1-2 lucrari de diploma posibil in colaborare cu cineva de la sociologie)

Este foarte bine ca exista site-ul admitere.pub.ro si ca ofera multe date utile, insa este pacat ca desi scrie ca:

“Pentru facultăţile la care se dă examen scris, se publică pe această pagină sala de concurs în care este repartizat fiecare candidat, pe data de 18 iulie, începând cu ora 12:00 (ora României).” (LINK: http://admitere.pub.ro/index.php?action=calendar&e=pregatire_concurs)

acum este aproape ora 18:00 pe18 iulie si nu apare decat acest mesaj si rugamintea sa dam refresh din cand in cand (de ce sa nu dea singura pagina refresh la un anumit interval?).

Ori Politehnica este pe alt fus orar ori este un pic intarziata… In orice caz, pana maine dimineata mai au timp sa afiseze salile, dar este un pic penibil acel mesaj – mai bine nu afisezi nimic.

[Originally posted on ccielab.ro]

Frame Relay is still very much a popular subject in exams, labs and in the real networks.

Any lab with topologies that run different protocols over FR must start with the layer 2 configuration of the Frame Relay switched network. FR Topologies like full mesh or hub and spoke require a Frame Relay Switch. A FR Switch is a normal router but specifically configured to do Frame Relay switching.

First of all, we need to tell the router to start switching Frame Relay traffic. From global configuration mode we need to issue the frame-relay switching command.

Then, on the interfaces to Frame Relay clients, we need to start sending keepalives (LMIs) by configuring the interface as DCE with the frame-relay intf-type dce command.

The last thing that the FR Switch needs to do is to route DLCI on the virtual cicuits. This is done to tell an interface where to put a received frame with a DLCI. The frame will be put on another interface with another DLCI. The configuration is done per interface with the frame-relay route command. The command requires that you specify the incoming DLCI, on which the switching decision will be maide, the outgoing interface, and the DLCI with which the frame will be sent (“freame-relay route IN_DLCI OUT_INT OUT_DLCI”).

If Inverse ARP is not disabled on the FR Switch, no DLCI-IP mappings will be required.

Topology:

Configuration:

R1(config)#int s0/0
R1(config-if)#no shut
R1(config-if)#encapsulation frame-relay
R1(config-if)#clock rate 128000
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0

R2(config)#int s0/0
R2(config-if)#no shut
R2(config-if)#encapsulation frame-relay
R2(config-if)#clock rate 128000
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0

FR-Sw(config)#frame-relay switching
FR-Sw(config)#int s0/1
FR-Sw(config-if)#no shut
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 102 interface s0/0 201
FR-Sw(config-if)#int s0/0
FR-Sw(config-if)#no shut
FR-Sw(config-if)#clock rate 128000
FR-Sw(config-if)#encapsulation frame-relay
FR-Sw(config-if)#frame-relay intf-type dce
FR-Sw(config-if)#frame-relay route 201 interface s0/1 102

Running Configurations:

R1:

interface Serial0/0
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
clockrate 128000
no fair-queue
end

R2:

interface Serial0/0
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
clockrate 128000
no fair-queue
end

FR-Sw:

interface Serial0/0
no ip address
encapsulation frame-relay
no fair-queue
frame-relay intf-type dce
frame-relay route 201 interface Serial0/1 102
end

interface Serial0/1
no ip address
encapsulation frame-relay
frame-relay intf-type dce
frame-relay route 102 interface Serial0/0 201
end

[Originally posted on ccielab.ro]

This is the simplest use of a Frame Relay encapsulation and it’s between two routers, without a Frame Relay Switch. PPP or HDLC would make more sense to use in these types of links, but it is useful in labs.

In a back-to-back scenario is important to remember what the FR Switch should be doing: being the DCE and sending the keepalives to maintain the layer 2 link to the client router. Because of the fact that no FR Switch is present, the lack of keepalives being sent must be ignored using the “no keepalive” command. Also, Inverse ARP won’t work, so manual IP-DLCI mapping will be needed.

The FR Switch should be the one doing swapping of DLCIs on the network so the frames arrive at their destination with the correctly mapped DLCIs. In this case, we will need to have the same DLCI set in the manual mapping so the routers match entries in the mappings.

The topology:

Configuration:

R1(config)#int s0/1
R1(config-if)#no shut
R1(config-if)#clock rate 128000
R1(config-if)#ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
R1(config-if)#encapsulation frame-relay
R1(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.2 42
R1(config-if)#no keepalive

R2(config)#int s0/1
R2(config-if)#no shut
R2(config-if)#clock rate 128000
R2(config-if)#ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
R2(config-if)#encapsulation frame-relay
R2(config-if)#frame-relay map ip 10.1.2.1 42
R2(config-if)#no keepalive

Running configurations:

R1:

interface Serial0/1
ip address 10.1.2.1 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
no keepalive
clockrate 128000
frame-relay map ip 10.1.2.2 42
end

R2:

interface Serial0/1
ip address 10.1.2.2 255.255.255.0
encapsulation frame-relay
no keepalive
frame-relay map ip 10.1.2.1 42
end

(Meditatio XLVII)

It is the internal struggles,
when fought and won on their own,
that yield the strongest rewards.

Tot timpul când nu ne convine ceva încercăm să găsim un țap ispășitor, o persoană căreia îi putem da foarte ușor calificativul de persoana incompetentă urmând a fi supărați pe ea/a face scandal/etc. În fond, vedem doar partea rea și, ceea ce este și mai rău, de la un anumit moment de timp începem să generalizăm. De la un singur șofer de taxi care nu poate opri decât pe o trecere ajungem să zicem, de exemplu, că toți șoferii de taxi din orașul X sunt niște nesimțiți. Iar la prima întâmplare mai puțin fericită îi facem pe toți incompetenți. Pasiune greșită sau nu?

Revenind la subiect, mi-am amintit recent de Lockhart Lament și am recitit puțin articolul. “The mediocre teacher tells. The good teacher explains. The superior teacher demonstrates. The great teacher inspires.” spune el și cred că toți am fi de acord. Dacă nu ar exista mici excepții cu anumiți profesori care ne-au nedreptățit cândva, de la care nu am înțeles mare lucru la curs sau alte motive.

Din cauza acestor excepții ajungem să zicem că mai există încă un tip, the bad teacher who doesn’t give a f**k. În unele cazuri, aceștia sunt interesați doar de bunăstarea lor personală publicând cărți ce reprezintă doar traduceri ale altor lucrări. Iar când cineva comentează la apariția cărții pe Amazon zicând că acea carte nu este decât o dublă translație (Engleză->Română->Engleză) a unui datasheet imediat `angajează` un student să comenteze zicând că fără acea carte nu se putea învăța deloc subiectul tratat în ea. În alte cazuri, faptul că tu scrii într-o variantă nouă la un examen te poate dezavantaja: nu ai exact ca în curs, ghinion, nu contează că ai făcut o sinteză între mai multe lucrări de referință sau ceva, pici. Și la final (ca să termin cu toate micile frustrări din acest an) mai există și unii care observă că faci ceva mai complicat dar pentru că nu ți-a ieșit tot ce dorea el se consideră că nu ai făcut nimic (deși alte apariții ale aceleiași lucrări o cotează undeva mai sus decât spera cel care a scris-o). Oricum, nu dau nume și aș vrea să nu dați nici voi în comentarii.

De ce? Deoarece nu am scris acest articol pentru a-i critica pe cei enunțați deasupra și alții de care nu am mai amintit. Asta o voi face mai târziu când sunt sigur că impactul va fi destul de mare, dacă va fi cazul. Deși nu cred. Pentru că am aflat că așa ceva e normal, că piedici există mereu și că noi trebuie să le ocolim având în vedere propriul nostru interes.

Idioți și incomeptenți vor fi mereu, este o lege a naturii la fel ca expansiunea Universului. Așa că lăsați să existe idioți incompetenți, încercați să fiți mai buni ca ei și să le dovediți asta și amintiți-vă de “The best years of your life are the ones in which you decide your problems are your own. You do not blame them on your mother, the ecology, or the president. You realize that you control your own destiny.” al lui Albert Ellis.

MM out.

Buna ziua,

Va invitam la a IV-a editie a Scolii de vara IP Workshop. Anul acesta,
ne-am mutat la munte, pe valea Oltului. Asadar, va asteptam in perioada *30
iulie – 12 august* la *Grupul Scolar Economic* din statiunea *Calimanesti*,
judetul Valcea. Echipa noastra s-a deplasat la fata locului asa ca pe
pagina www.ipworkshop.ro sau calimanesti.ipworkshop.ro puteti gasi
fotografii cu conditiile de cazare.

Lista cursurilor porpuse anul acesta este:

- Fotografie
- Grafica si Design
- Retele de calculatoare
- Programare pentru Android si Blackberry
- Robotica
- Utilizare Linux
- Dezvoltarea proiectelor software

Pentru participarea la scoala de vara, va trebui sa va inscrieti la *un
singur curs*. Totusi pentru a nu va obliga sa va limitati la un singur curs,
anul acesta am creat ideea de seminarii. Acestea sunt cursuri de una sau
doua zile, cursuri ce nu se vor tine in paralel si la care poate participa
oricine. Incrierea se va face la fata locului. Pana acum, seminariile
porpuse sunt:

- Adobe Flash
- Probleme de securitate
- Python si Django

Lista nu este definitiva, asteptam si propunerile dumneavoastra.

Cazarea si masa vor fi asigurate de catre gazda noastra, Grupul Scolar
Economic din Calimanesti. Conditiile de cazare sunt bune, camere de doua sau
patru paturi cu baie la camera. Fotografiile se gasesc pe pagina de
Internet.

Costurile participarii incep de la *500 de lei* pentru elevi si studenti
si *300 de lei* pentru profesorii insotitori. Acestea includ cazarea, masa
si excursiile. *Acestea sunt valabile doar daca plata este efectuata pana la
data de 1 iulie. Ultima zi de inscriere si plata a taxei este 20 iulie.*

Pentru mai multe informatii, va asteptam pe pagina noastra de Internet,
calimanesti.ipworkshop.ro, www.ipworkshop.ro, pagina de Facebook sau prin
email la info@ipworkshop.ro.

Avem de asemenea o rugaminte catre dvs., si anume sa popularizati cat mai
mult acest mesaj.

Va asteptam cu drag,
Echipa de organizare
—

Predat de Octavian Purdilă (la seria CC, la CA preda Andrei Pitiș), cursul de SO a fost foarte tare, unul dintre cele mai tari din facultate. Atât din cauza materiei cât și din cauza întregii echipe și a organizării.

1. Partea publică

La curs se studiază concepte legate de sistemele de operare: procese, memorie, fișiere, dispozitive I/O, etc. Acestea vor fi explorate apoi la laborator prin exerciții ce vor folosi API-ul de Linux sau cel de Windows pentru a scrie programe low-level. Mult mai tari sunt însă cele 5 teme care se pot rezolva pe ambele platforme (ar da 10 teme dar cele mai mici 5 punctaje intră ca bonus așa că nu sunt probleme dacă aveti altceva de făcut).

Pentru curs e important să mai aveți ceva habar de cursul de USO din anul întâi și să faceți foarte rapid conexiuni cu alte materii făcute prin facultate: de la un PLAS și o programare până la puțin PM și ASC.

Pentru laborator și teme, foarte important este să aveți ceva cunoștințe de programare, makefile, coding style și debugging pentru a vă fi ceva mai ușor (deși le puteți învăța și pe parcurs sau puteți trăi și fără prea mult accent pus pe ele – va fi mai greu dar merge).

2. Păreri personale, posibil false

Pentru teme, o strategie ce garantează rezolvarea lor în timp minim (nu prea funcționează la prima și la ultima) este să o faceți pe cea de pe Windows având grijă să vă structurați codul astfel încât trecerea pe Linux să se poată face cu câteva #define-uri. Asta înseamnă să fiți foarte stăpâni pe API-ul Linux dar asta nu e foarte greu, cunoscând faptul că la laborator se fac întâi exercițiile de pe Linux și că acest API e mai ușor de înțeles și are un mod de lucru mai ușor de reținut. Șmecheria asta garantează că veți face tema pe Linux în maxim 20 de minute dacă ați structurat bine codul. Nu funcționează la prima temă pentru că pe Windows procesele se pornesc destul de diferit și la pipe-uri vor fi probleme (nu știu dacă am voie să dau hint aici sau se va da la anul pe lista de discuții dacă va întreba cineva așa că nu zic mai mult). La ultima există multe diferențe între cele două sisteme de operare din punct de vedere al operațiilor asincrone încât nu prea merge o schemă de tipul #define (sau nu mi-am structurat eu bine tema de windows având în vedere că API-ul de sockeți era duplicat: socket și WSAsocket).

Cam atât.

Am scris acest post pentru a evidenția o realizare care am avut-o de curând referitor la „awarness level”. O să iau un personaj fictiv, să-i zicem X care este undeva la un liceu și își face planuri de viitor.

Awarness Level 1: Se hotărește că va merge la Politehnică și „vedem dup-aia”
După ce ajunge la politehnică, vede colegi de-ai lui care au învățat bine și sunt asistenți și deja primesc niște bani. Niciodată nu i-a trecut prin cap această posibilitate.
Dacă rămâne asistent, poate urma o carieră în cadrul facultății spre a deveni eventual, profesor universitar.


Awarness Level 2: Învață bine și se face și el asistent.
Fiind asistent, observă că salariile colegilor de „afară” - cei care nu lucrează la poli - se încadrează cam între 400-600 € și unii colegi deja lucrează chiar pe salarii mai mari. Până atunci nu se gândise niciodată că ar putea deja lucra sau că ar putea câștiga mai mult sau pur și simplu că salariul de asistent nu i-ar ajunge să supraviețuiască.

Awarness Level 3: Se hotărește că după ce termină facultatea să aibă un job plătit cu 600 €.
Se termină facultatea și se angajează pe „dream job”-ul de 600 €. Primul lucru pe care îl observă este că șeful lui, care nu știe mai multe decât el, are salariu 900 €. Își dă seama că se poate mai bine și își dedică viața acelei promovări. Până atunci nu se gândise niciodată că se poate mai bine de cei 600 €. Dacă rămâne cu dedicarea pentru promovare ajunge la fenomenul „se îngroapă în job” și pe la 40 de ani își primește salariul de 900 € și rămâne acolo. Între timp se întâlnește cu foști colegi de facultate care au salarii de 2000-3000€ făcând lucruri mai simple și mai puține decât job-ul său plin de responsabilitate plătit cu 900 €.

Awarness Level 4: Încă de pe vremea celor 600 € demisionează în căutarea unui servici mai bun.
Obține noul servici la un salariu de 2200 € și începe să se simtă împlinit. Își cumpără mașină și se gândește la familie. Nu se gândise ever că poate ajunge până aici. De acum își poate trăi tot restul vieții cu acest salariu, sperând că nu se va prăbuși compania cu care a contractat pentru pensie privată și gata. De atât este el aware la acel moment.
Se întâlnește cu un alt coleg de facultate care are PFA, a investit mult în edicația personală și lucrează ca consultant pentru mari corporații la niște sume „rușinoase” de 6000-8000 €.

Awarness Level 5: Se hotărește că va avea și el PFA și contracte așa „bănoase”. Demisionează de la dragii 2200 €.
Gășeste un contract bun de 6500 € lunar. Iarăși își dă seama că niciodată până acum nu ar fi conceput așa ceva. Deja își permite excursii în străinătate de câteva ori pe an, chiar și cu familia. Trăiește „prea” large ca să-și mai pună alte probleme sau să-și seteze alte scopuri.
Vorbește cu un coleg care lucrează pentru o multinațională gen Google și care îi spune că după ce a văzut cum se lucrează acolo „nu mai doarme noaptea” (© Vlad Berteanu) și își dă seama că există patroni care câștigă peste sume de 20000-30000 € lunar.

Awarness Level 6: Renunță la contractele lui bune și se hotărește să fie antreprenor.
Astfel se înființează o nouă firmă (sau mai multe la rând până când face una cu prospect de success) și după multă muncă invesită în ea, ajunge și el să învârtă sume de ordinul zecilor de mii de euro.

ș.a.m.d.

Am pus ș.a.m.d. pentru că bănuiesc că sunt mult mai multe Awarness Level-e dar m-am oprit la cel de care sunt eu aware.

La ce mă refer cu acest „awareness” ? Tot timpul prietenul nostru X a știut de cei din jurul lui dar foarte târziu a devenit conștient(aware) de ei. De exemplu, știa de la liceu că există asistenți și laboranți, dar pentru că nu s-a gândit niciodată la asta, nu și-a închipuit că ar putea fi unul dintre ei.

Sunt foarte multe lucruri pe care le știm dar pentru că nu suntem cu adevărat conștienți de ele nu le putem cuprinde în cadrul „cercului” desemnat de Awarness Level-ul nostru. M-am oprit la 6, chiar dacă știu că există și afaceri mamut care învârt miliarde de euro. De acelea eu personal nu sunt aware. Nici măcar nu-mi trece prin cap încă faptul că aș putea ajunge cândva să dețin una dintre ele. Știu că există și atât.

Cred însă că cel mai important lucru este să ajungem la un Awarness Level cât mai înalt după care avem o grămadă de posibilități din care să alegem. There is so much „out there” de care nu suntem încă aware.

P.S. Awarness Levels se includ. Chiar dacă ai ajuns pe la 6 (sau 20 for that matter) poți alege să fii asistent în poli dacă găsești acel job rewarding pentru tine personal. Dar cred că e important ca acesta să nu reprezinte TOT universul tău și să fii conștient de cât mai multe alte posibilități.

Am citit zilele trecute postul lui Ovidiu referitor chipurile la siguranta in trafic. Nu am fost deloc de acord cu modul de abordare asa ca mi-am propus sa fac un rezumat a ceea ce am invatat in aproape 3 ani de cand merg cu bicicleta prin Bucuresti

1. Dispozitive ce maresc siguranta pe bicicleta si care ar trebui utilizate.

- casca – ar fi bine sa o purtati, in teorie va protejeaza, din experienta nu va pot spune daca este utila sau nu. Este buna oricum ca te mai apara de soare si de ploaie.

- far fata – foarte util noaptea cand depasiti masini. Daca nu aveti farul pornit nu veti fi vazut niciodata in oglinda retrovizoare. Daca are mai multe pozitii tineti-l pe intermitent.

- far spate – creste considerabil sansa sa fiti vazut de masinile care va depasesc din spate. Iarasi eu il tin pe intermitent pentru ca mi se pare cel mai vizibil asa. Asigurati-va ca este vizibil cand va urcati in sa (de exemplu daca aveti o haina mai lunga si lumina este chiar sub sa sau daca puneti ceva in partea din spate a bicicletei – cos de copil, cos de cumparaturi).

- vesta/benzi reflectorizante – nu am folosit decat benzi reflectorizante atunci cand farul din spate era mascat de cosul copilului. Din experienta de sofer este foarte bine ca un biciclist sa foloseasca vesta/benzi reflectorizante – il face mult mai usor de observat noaptea. Mi se par chiar superioare farului spate. Daca vesta in general este incomoda puteti folosi benzi care se leaga pe piciorul drept pentru a tine pantalonul lipit de picior si a nu incomoda la pedalat. Gasiti astfel de benzi cred in orice magazin de biciclete. Eu am gasit la decathlon si la veloteca.

2. Ce ar trebui sa stiti inainte de a intra in trafic

- ar fi bine sa stiti sa mergeti cu bicicleta de 1 an macar. Mai corect ar fi bine ca timp de un an sa fi iesit macar de vreo 20 de ori printr-un parc. Alternativa – sa fi mers mult timp cand erati mici. Este si o vorba care zice ca mersul pe bicicleta nu se uita si este cat se poate de adevarata. Eu, acum 3 ani m-am urcat prima oara pe bicicleta dupa ce nu mai mersesem de pe la 12 ani si pana atunci nu mersesem niciodata in trafic. La inceput am mers foarte incet si cu teama pe strada dar acomodarea a venit repede.

- ar trebui sa puteti sa mergeti cu o mana (Ca sa fiti in stare sa semnalizati cu cealalta). Ar trebui sa puteti merge 10-20 minute drept fara a face miscari bruste stanga dreapta – eventual exersati pe o banda de bicicleta – incercati sa mergeti cat de mult chiar pe dunga galbena care margineste banda. Ar trebui sa puteti sa intoarceti capul fara sa pierdeti controlul asupra bicicletei – iarasi se poate exersa pe pistele de biciclete. Foarte important in Bucuresti – ar trebui sa puteti sa treceti peste o denivelare – groapa, canal de la marginea strazii – fara a cadea sau a schimba foarte mult traiectoria bicicletei

- ar fi bine – dar nu obligatoriu – sa aveti carnet de conducere si oarecare experienta ca sofer in Bucuresti (vorbesc de Bucuresti din reflex ca sunt bucurestean – sfaturile sunt valabile pentru orice oras mare din Romania). De ce este bine sa aveti experienta ca sofer? Pentru ca veti intelege mult mai usor modul in care circula masinile si intentiile soferilor, veti cunoaste probabil regulile de circulatie (presupunere optimista la cum se circula in Bucuresti). Veti avea reflexul de a urmari semnalizarile acestora, luminile de frana. Veti putea sa va dati seama chiar si cand vor sa schimbe directia fara sa semnalizeze – foarte comun in Bucuresti.

3. Best practices in trafic

- asigurati-va la cea mai mica schimbare de directie.  Nu va bazati doar pe faptul ca o semnalizati. Este mai sigur sa va asigurati ca nu vine o masina sau ca daca aveti o masina in spate aceasta va lasa sa treceti.

- nu va bazati pe culoarea verde cand sunteti pe pistele de biciclete. Cele mai periculoase momente pentru mine au fost cand eram pe pista de biciclete si traversam la stopul de la Apaca pe culoarea verde si era sa fiu luat pe sus de masinile care faceau grabite dreapta. Asigurati-va cand traversati ca si cum ati fi pe rosu. Acest sfat este valabil si cand sunteti pe strada – nu numai pe pista de biciclete. Eu personal in general prefer sa ma asigur bine si sa plec, daca este posibil, inca de pe rosu pentru a traversa intersectia inaintea masinilor care vor sa faca dreapta. Daca nu reusiti sa plecati inaintea masinilor, incetiniti si asigurati-va ca puteti merge inainte – ca masina din spate care vrea sa faca dreapta incetineste si va permite sa treceti. O alta abordare aici este sa treceti mai pe centrul benzii pentru a va asigura ca nu vi se taie calea.

- evitati sa traversati denivelari altfel decat perpendicular pe directia denivelarii. Prin denivelari inteleg borduri, sine de tramvai (cele mai periculoase deoarece sunt si alunecoase), ridicari ale asfaltului (mai ales in statii de autobuz/troleibuz). Trecerea unei astfel de obstacol din lateral face foarte probabil urmatorul fenomen: roata din fata traverseaza denivelarea iar cea din spate loveste denivelarea din lateral si cauzeaza pierderea echilibrului si foarte probabil o intalnire dureroasa cu asfaltul. Singura cazatura pe care am luat-o in oras pana acum a fost din acest motiv, am incercat sa urc o bordura din lateral.

- incetiniti cat de mult puteti cand depasiti o coloana la semafor. 2 motive principale. Primul ar fi ca nici pasagerii nici soferii nu se asigura cand deschid portiera la semafor. Daca mergeti cu viteza mica aveti sansa sa franati sau chiar sa observati din timp intentia pasagerului. In general este bine sa urmariti cu atentie ce fac masinile si pasagerii acestora in timp ce circulati. Al doilea motiv este ca la semafor nu toti pietonii traverseaza pe trecere. Multi traverseaza si printre masini si daca masina pe care o depasiti este mai inalta sau are geamuri fumurii s-ar putea sa aveti parte de o ciocnire neplacuta cu un pieton.

- in intersectii nu va bazati pe faptul ca aveti prioritate. Incercati sa aveti eye-contact cu soferul care vine de pe strada fara prioritate ca sa fiti siguri ca se opreste. Un lucru care mi se pare destul de comod si sigur de facut este ca atunci cand sunt pe drumul cu prioritate si vad o masina care asteapta sa intre din dreapta mea sa incerc sa trec prin spatele ei. Fac un mic ocol si incetinesc un pic dar nu risc sa plece brusc si sa ma loveasca.

- cand vedeti caini pe marginea drumului este bine sa incetiniti preventiv. Mie personal imi este frica de faptul ca ar putea sa sara pe neasteptate la mine si sa schimb din reflex brusc directia bicicletei chiar in masina care ma depaseste prin stanga. Viteza mai mica va permite sa reactionati mai bine.

4. Cateva lucruri pe care trebuie sa nu le faceti:

- nu ascultati muzica in timp ce mergeti pe bicicleta si pe strada. Mi se pare una din cele mai mari greseli pe care le puteti face. Auzul este foarte important in trafic deoarece iti spune ca ai o masina in spate, poate sa iti spuna si ca este o masina cu gabarit mai mare (camion, autobuz) si care implicit are nevoie de mai mult loc. Claxoanele nu sunt tot timpul la misto, cateodata chiar avertizeaza ca este vorba de un pericol. Daca ai casti in urechi si muzica data tare nici pe acestea nu le vei auzi.

- nu consumati alcool. De recitit si pentru mine.

- nu vorbiti la telefon in timp ce mergeti. Daca aveti hands-free va afecteaza concentrarea si de asemenea nu mai auziti zgomotele din trafic (v. punctul referitor la ascultat muzica). Daca nu aveti hands-free este si mai rau pentru ca sunteti obligati sa conduceti cu o singura mana si puteti avea probleme la intalnirea unei gropi sau daca trebuie sa franati brusc. Am avut problema asta pentru ca la inceput nu aveam idee cat de multe sanse ai sa cazi daca franezi brusc tinand doar o mana pe ghidon. Nu va sfatuiesc sa incercati.

Sunt convins ca mai sunt multe alte experiente ale voastre din care putem invata cu totii si va invit sa le adaugati aici.

Alte linkuri utile:

http://www.velorutia.ro/detalii-10/categorie-resurse3/Siguranta-pe-bicicleta.html
http://batesaua.ro/cele-12-reguli-de-pedalat-in-siguranta-in-oras-si-pe-sosele
http://www.velorutia.ro/detalii-11/categorie-resurse3/Extras-din-Codul-Rutier.html

Un alt curs din acest semestru 2 al anului 3, Proiectarea cu Microprocesoare, ținut la toate 3 seriile de domnul Țăpuș. Foarte util pentru cei care vor merge pe partea de dezvoltare hardware dar și pentru ceilalți pentru că a fi `intimi` cu calculatorul (© titularul de curs) aduce beneficii oricând.

1. Partea publică, de interes general

Cursul începe prin a prezenta familia de procesoare 86 alegând să prezinte principii de bază despre proiectarea unui calculator utilizând cel mai simplu procesor din această familie. Deși s-au folosit magistrale de 8/16/20 biți exemplele/cursul se mapează foarte ușor și pe ce există acum sau un procesor total nou dacă este cazul. La final, s-au atins și Pentiumurile. :)

Laboratorul se împarte în două părți distincte plus una de care aflăm înainte de examen. Partea surpriză este problema de la examen dar nu e nimic stresant pentru că oricum se face la curs și la laborator cam 80% din ea și-n rest ține de inteligența și capacitatea de gândire a studentului. Prima parte de laborator presupune programarea unui uP Atmega în C: aprindere de LED-uri, butoane, timere, întreruperi, convertoare analog-digitale, player de muzică și server web. Se face o dată la 2 săptămâni.

Cealaltă parte este un proiect: fiecare student își va construi propria plăcuță cu un asemenea controller și va implementa ceva cu ea. De la un joc de X&0 până la aplicatii mai complexe precum un line-follower. Materialele ajutătoare pentru proiect sunt cu duzina, sfaturile asistenților vin imediat ce au fost cerute, totul merge super ok din acest punct de vedere. Chiar dacă e primul contact cu hard-ul, tot vă veți descurca.

Dacă tot am ajuns aici la lucruri știute, vedeți că unele noțiuni de electronici și unele de TS încep să se vadă că sunt necesare. Puține pentru ceea ce se face dar o privire mai atentă descoperă că mai sunt și alte lucruri ascunse care s-au făcut cândva și nu credeați că le mai folosiți.

2. Păreri personale, foarte subiective

Prima etapă din proiect presupune realizarea unei plăci de bază standard. Ea se poate coroda într-o activitate organizată în facultate numai că este foarte haotică această activitate și cauzează mult scandal. Așa cum a fost în anul nostru când m-am făcut cu o echipă de aur într-un anumit spreadsheet :D

Cam atât. Mai multe veți vedea în anul 3 :D

Unul din cele mai tari cursuri din facultate, un curs pentru care merită să faci facultatea aceasta și pe care nu-l găsești la facultățile ce nu au profil ingineresc. Voi da și feedback-ul public pentru acest curs într-un format nou care (sper) nu va mai avea problemele celor de până acum.

1. Partea publică, de interes general

La curs se studiază arhitecturi de mașini de calcul, atât seriale cât și paralele precum și problemele care ne fac codul să nu fie atât de performant cum am vrea noi. Totul se face la un nivel intermediar între ABC-urile cu care ne-au obișnuit unele cursuri și detaliile mărunte de la altele. Mai mult chiar, exemplele sunt alese astfel încât să fie foarte foarte simple de înțeles dar impactul să fie vizibil. De exemplu, deși e prea banală înmulțirea a două matrici problemele din cauza cacheului și memoriei ies rapid în evidență prin interschimbarea a două linii din for (alte exemple le vedeți la curs).

Probabil din aceste motive și altele pe care nu le mai scriu aici (ca să nu fac prea mult spoiling) acest curs a avut cel mai mare procentaj de prezență deși era situat joi seara.

Partea de aplicații este și ea interesantă. Începem cu câteva laboratoare pentru sincronizarea între threaduri sau aplicații concurente și terminăm cu laboratoare de scris cod pe mașini vectoriale. Ca să îmbinăm utilul cu plăcutul se face și Python în primele laboratoare. Pe la mijlocul semestrului se învață mici tehnici de optimizare a codului, uneori ajungându-se la performanțe puțin mai bune decât cu -O3 de la gcc :). La final, se programează pe Cell, cunoscut mai bine sub forma din Playstations. Și dacă tot vorbim de gaming, ultimul laborator se vrea a fi o introducere în programarea pe placa grafică, util mai ales pentru cei pasionați de number crunching sau calcul de înaltă performanță așa ca mine.

2. Păreri personale, probabil neadevărate acum sau mai târziu

La temele de Cell a fost o problemă foarte mare numărul mare de utilizatori logați în sistem. S-ar putea evita această problema dacă s-ar face tema în echipe și fiecare echipă ar avea alocat un slot de 2-3 zile în care ar avea prioritate în rularea va temei (ceea ce va însemna că echipele vor avea teme diferite și perioade diferite de rezolvare a acestora – desigur, o soluție mult prea greoaie).

De asemenea, nu prea mi-a plăcut faptul că erau două teme de Cell, ultima cu scop pur didactic. Aș fi preferat să existe o temă de GPU, dacă ar fi fost posibil. Nu că ar fi fost diferențe prea mari (cu excepțiile pe care le știm deja din curs și laborator) dar ar fi fost iar ceva nou :) Oricum, știu că la vară voi rula ceva number crunching pe Cell :D

Cam atât.

Puțin feedback înainte de a trece la lucruri mai serioase (feedback-ul de asc va veni până cel târziu mâine seară).

Voi fi foarte scurt pentru că discuțiile pe această temă au fost foarte multe începând cu modificarea planului de învățământ și până recent. Chiar și acum se mai aud câteva glume pe această temă dar nu ăsta e scopul acestui articol.

Vreau să zic că deși s-a impus limitarea numărului de locuri la fiecare specializare și s-a mers pe metoda primul venit primul servit, preferințele generației sunt vizibile și acum. După ușurință sau interes, nu mai contează; nu mai contează acum nici măcar faptul că iar s-a dat un semnal de alarmă celor care nu-și fac cursurile bine deși pun pariu că nici acum nu vor observa asta. Iar dacă la început mă întrebam de ce nu se vrea examen sau de ce nu se poate implementa un sistem bazat pe o ierarhie a cursurilor și pe acceptarea la o materie doar după ce profesorul de la acea materie te-a acceptat pe baza unor cerințe specificate de la începutul anului (ceva de genul trebuie să ai cunoștințe în domeniul X,Y,Z sau note peste y la materiile Q, W și E ca să poți face cursuil M) acum am găsit un răspuns care arată de ce nu se poate face asta acum, la noi în țară, nu la noi în facultate.

Acestea fiind zise vă invit să așteptați aproximativ încă un an până ce voi publica și răspunsul :P Până atunci mă uit să văd dacă nu există și alte variante.

PS: Nu mai știu unde (carte/film) am văzut procesul ăla de alegere al opționalelor bazat pe cerințele profesorilor de la acea materie. Dacă aveți vreun răspuns nu ezitați să-l completați în căsuța de mai jos:P

Azi noapte a fost balul nostru de absolvire. Ne-am uitat unii la costumele celorlalți, ne-am tratat cu „domnule”, „domnișoară”, am dansat bine, am râs apoi am dansat din nou. Când DJ-ul a lovit cu „Ani de liceu” eu am încercat să-mi amintesc fețele din anul I (un exercițiu destul de dificil, având în vedere că se crăpa de dimineață).

Nu știu (bine, știu, dar realizez mai greu) când au trecut acești 4 ani de facultate. Știu că a fost frumos, știu că a fost o alegere bună, știu că am cunoscut oameni de valoare, știu că, just for the fun, m-aș înscrie din nou în anul I. Da, facultatea asta are și părțile ei rele, dar privită ca un întreg este super în regulă. În spatele catedrei sunt mulți oameni tineri (energici) care depun efort pentru menținerea calității învățământului și inovarea metodelor de predare.

Am văzut că se practică, voi continua acest post cu un review pe ani al materiilor pe care le-am avut, ce mi-a plăcut și ce nu.

Go poli!

LE: coleguții:

Salut!

Vine vara și te gândeşti să faci practică? Ţi-ai dori să lucrezi la un proiect open-source?

Dacă răspunsul este afirmativ, ROSEdu[1] îţi oferă ROSEdu Summer of Code[2], aflat acum la a treia ediţie. RSoC este un program de lucru în timpul perioadei de practică la un proiect ROSEdu. Proiectele în care vă puteți implica acoperă o gamă variată de necesități, limbaje de programare, interfețe de utilizare, etc. Veți avea ocazia să fiți membru al unei mici comunități de dezvoltare open-source folosind produse și utilitare tipice unui astfel de proiect: sistem de versionare, compilatoare, interpretoare, wiki, bug reporting, liste de discuții, IRC, site, etc. Dacă veți fi foarte entuziaști și doritori, puteți continua colaborarea la respectivul proiect și după finalizarea perioadei de practică.

Pentru alte întrebări sau detalii consultaţi rubrica FAQ[3]. O listă și o descriere a proiectelor poate fi găsită aici[4].

Pentru înscriere folosiţi pagina de înregistrare[5] sau pagina ROSEdu de pe Stagii pe Bune[6]. Perioada de înscriere continuă până pe 10 iunie.

Vă aşteptăm,
Echipa ROSEdu

[1] http://rosedu.org/
[2] http://soc.rosedu.org/2010/
[3] http://soc.rosedu.org/2010/faq
[4] http://soc.rosedu.org/2010/proiecte
[5] http://soc.rosedu.org/2010/inregistrare
[6] http://www.stagiipebune.ro/detalii-companie.html&id=172&category=49

A fost și seminarul Ixia (al 4-lea dacă mai țin minte de la început, dar primul la care am putut participa – orar stupid în ceilalți doi ani). Live blogging (twitter și Facebook) în timpul lui pentru a avea notițe pentru acest entry în care-i voi face un rezumat.

Prima prezentare i-a aparținut lui Andrei Pitiș și a atins diversele opțiuni pentru o carieră în software engineering. Unele libertine dar fără garanția unei pensii (după cum a remarcat Alexandra:P), altele riscante dar cu mult fun și multe beneficii iar altele ok dar în care avansarea se face foarte foarte lent (depinzând de ceva SIGKILL-uri :) ).

A urmat Alex Badea care a prezentat viața unui software engineer la Ixia și apoi Andrei Lascău pentru partea de Q&A. Astfel, am aflat că la Ixia cafeaua de orice sortiment este nelimitată și că au echipamente ce pot genera trafic echivalent cu descărcarea a peste 15 DVD-uri HDD în câteva secunde (numerele mai mari sunt greu de ținut minte).

Au fost studenții de la diplomă ce și-au prezentat proiectele realizate în colaborare cu Ixia: Vali Priescu cu o tehnică de freeze pentru hard disk, Vladimir Olteanu (aka koliva) cu o altă tehnică ce a amintit puțin de Haskell și structurile lui Okasaki, Sorin Dumitru și Cătălina Macaleț cu un simulator de rețea peste Linux Kernel Library și Andrei Buhaiu, Vlad Dogaru și Lucian Cojocar cu un simulator al interacțiunilor dintre procesele unui sistem de operare.

La final, s-a organizat o tombolă dar nu știu ce au primit cei 5 câștigători. Și s-au premiat câștigătorii Ixia Grand Challenge (cei care au realizat tema 5 la SO2 până azi dimineață pe ambele platforme într-un stil foarte elegant și fără nici o eroare detectabilă din vmchecker-ul lui Lucian Grijincu și Alex Moșoi (plus echipa de dezvoltare)): 2 HTC Hero pentru 2 persoane din cele 7 care au reușit să se încadreze în concurs – au terminat tema complet.

Termin aici pentru că vreau să folosesc fereastra asta de o oră și-n alte scopuri.

Articol postat din sediul ROSEdu, aflat în laboratorul Ixia din Politehnică :P

Azi discutam la cursul de semantic web discutam cu cei 4-5 studenti fideli despre definirea semantica a relatiilor dintre persoane pe webul social. N-a fost prima oara cand m-am gandit ce mult a denaturat webul social termenul de prieten. Suntem un web de prieteni. Nu exista alt tip de relatie. Am cateva sute de prieteni pe facebook, cateva sute de cunostinte pe linkedin si cateva sute de contacte pe messenger. Si sunt multi mai prietenosi decat mine. Cati din acestia sunt cu adevarat prieteni? 10-15? Pe cati din prietenii de pe facebook i-ati suna si in mijlocul noptii daca aveti o problema foarte grava. Cati va stiu macar un secret? Cati ar putea sa raspunda la un test de cateva intrebari despre voi? Eu am facut experimentul cu un test de tip how well do you know me de pe facebook.

Oare ne place la aceste retele sociale iluzia faptului ca avem mai multi prieteni intr-o lume in care am  impresia cateodata ca tehnologia mai mult ne indeparteaza decat ne apropie? In webul social graful devine din ce in ce mai dens o data cu trecerea timpului (http://www-cs.stanford.edu/people/jure/pubs/powergrowth-kdd05.pdf). Aparent ne apropiem din ce in ce mai mult unii de altii. Pana cand? Poate pana cand toti devenim prieteni unii cu altii si densitatea medie a retelei va fi infinita:).

De ce evita site-urile sa implementeze vocabulare care sa descrie mai corect relatiile sociale? XFN, relationship, poate mai sunt si altele. Un motiv ar fi ca relatiile de prietenie sunt bidirectionale. Taria relatiei insa poate fi recunoscuta diferit de cei 2 prieteni. Poate A il considera pe B un “close friend” in timp ce  B considera ca doar “works with” A. Pot aparea momente mai putin placute si proprietarii platformelor sociale nu doresc probabil ca userii sa se simta penibil.

Asa ca devenim cu totii prieteni in timp ce stim din ce in ce mai putine despre prietenii cu adevarat apropiati si din ce in ce mai multe lucruri inutile despre toti ceilalti. Si adaugam in continuare oameni in lista pe criteriul “am schimbat 2 vorbe la un moment dat deci suntem prieteni”.

Nu vreau sa spun ca networkingul este inutil – doar ca ar fi necesar si util sa putem sa ne definim explicit in mediile online relatiile sociale si altfel decat prin diluarea cuvantului prieten. Pareri?

Divide et impera este o strategie economico-politica descoperita din antichitate a carei idee de baza este sa desparti sau sa previi unirea unor centre de putere pe ideea ca sunt mai usor de cucerit/dominat grupurile mici decat un grup mare si unit.

Strategia este adusa la perfectiune in societatea romaneasca actuala. Nu cred ca am fost niciodata atat de divizati si nici nu cred ca ne-am urat vreodata atat de mult.

Nebugetarii ii urasc pe bugetari pentru locurile de munca stabile si salariile mari platite din impozitele lor. Bugetarii ii urasc pe nebugetari pentru ca multi lucreaza la negru si nu ajung banii de impozite sa li se plateasca salariile. Medicii sunt urati de toate categoriile pentru ca iau spaga, ca lucreaza in mai multe locuri, ca nu isi fac treaba bine. Profesorii sunt urati iarasi pentru ca lucreaza putin, castiga din meditatii, cer intotdeauna salarii mai mari. Politia este urata pentru ca da amenzi, pentru ca nu da amenzi suficiente, pentru ca au salarii mari, pentru ca trateaza diferit pe cei cu bani de cei fara bani. Functionarii publici sunt urati pentru ca lucreaza putin, ca nu zambesc, ca nu isi fac treaba bine. Oamenii cu bani sunt urati pentru ca probabil i-au furat, cei fara bani pentru ca n-au bani. Cei cu educatie ii dispretuiesc pe cei fara educatie si cei fara educatie ii urasc pe cei care au asa ceva. Judecatorii, politicienii, oamenii de afaceri sunt toti urati de celelalte categorii. Pietonii ii urasc pe soferi si soferii pe pietoni si toti pe biciclisti sau pe motociclisti care iarasi au si ei ceva de reprosat.

Este greu sa gasesti in Romania 2 grupuri sociale intre care nu exista divizare si relatii incordate.

Relatiile de incordare si de ura sunt in general doar partial motivate si probabil apar dintr-o frustrare generala, fiecare facand ce poate pentru a supravietui pentru ca traim intr-o societate care iti permite aproape orice. Nu stiu daca aceasta divizare este realizata intentionat sau este doar un efect al frustrarii de care vorbeam mai sus dar ea poate fi observata destul de usor citind din cand in cand articole si comentarii din online (daca e cineva interesat putem incerca sa facem o mica cercetare in domeniu)

Aceasta divizare face ca romanii sa fie usor de manipulat pentru ca nu sunt considerate niciodata interesele comune. Intotdeauna problema este ce se intampla cu cealalta categorie sociala pe care guvernul o favorizeaza nu ce se intampla cu noi ca popor per ansamblu. Promisiunea cresterii cu 50% a salariului pentru profesori a fost unul din aceste elemente a divizarii societatii. Dintr-o data societatea s-a divizat inprofesori – cei care falimenteaza tara si distrug sistemul de invatamant – si restul lumii. O eroare medicala mediatizata pe larg accentueaza diviziunea intre societate si medici. Nu conteaza ca medicii aia invata o viata ca dupa aia sa lucreze in niste conditii mizere pe niste salarii de nimic cu riscul ca o mica greseala sa omoare un pacient.

Intrebarile pe care mi le pun ar fi: putem sa combatem aceasta divizare intr-un fel? Exista garantii ca daca facem asta ne va merge mai bine?

Joi, ora 14 in EC105 are loc prima sesiune de prezentari dintr-o serie mai lunga (speram noi) dedicata tehnologiilor web. Prezentarile de joi vor fi referitoare la Social Games si dezvoltare de aplicatii web folosind Android. Sunt convins ca va vor interesa si veti reveni si la urmatoarele. Mai multe detalii precum si formularul de inscriere puteti gasi pe site-ul evenimentului.

O dată cu ediția 2010, lansăm noul site ROSEdu Summer of Code, bazat pe Wordpress.

Mai multe detalii despre cum puteți aplica, în curând.

Primiți cu Web-ul ?

Incepând cu această săptămână, studenții Facultății de Automatică și
Calculatoare au ocazia să descopere web-ul prin intermediul
antreprenorilor și dezvoltatorilor ce îl construiesc. Conferințele “Eat.
Sleep. Web.” demarează în această joi, 13 mai, ora 14:00, in sala EC105,
cu doua prezentări interesante:

Social Games: De la idee la implementare – Bobby Voicu, Vlad Balan (
Revvnation.com[1])

Mobile: Cum sa dezvolti aplicatii software pe Android – Alex Novac
(Zitec[2])

Pentru mai multe informații consultați pagina conferinței la
www.eat-sleep-web.com

[1] http://www.revvnation.com/
[2] http://www.zitec.ro/

Nu cele din sortare sau din lichide. Cele care se acumulează acum și vor erupe rău ceva mai târziu dacă nu se găsește o supapă.

Murmure amenințătoare dar neluate în seamă. Oricum, era prea târziu deja.

PS: De ce nu vor unii un examen?

Răspunsuri altă dată

O intrebare cu un raspuns aparent simplu. Tuturor carora le spun care este una din principalele mele probleme in aceasta perioada ma iau in ras.

Ce incercam sa vindem? Stagii. Incercam sa convingem companiile de IT sa ofere stagii studentilor

Cum procedam?

a. Contactam toate firmele care au participat in anii precedenti. Avem datele de contact ale factorilor de decizie (directori de HR, directori tehnici, etc.) Le spunem ca am lansat programul, ca suntem dispusi sa le oferim toate detaliile despre program in caz ca au uitat, ca nu ii costa nimic sa participe. In majoritatea cazurilor aceste convorbiri dureaza 5-10 minute si se incheie cu promisiunea participarii si ulterior cu inscrierea unui numar de stagii. Cateodata, si aici avem cele mai mari deziluzii, pierdem si 1-2 participanti traditionali. Motivele sunt ori economice (criza, inghetarea oricarui tip de angajare) ori de natura umana (s-a schimbat HR-ul si noul HR nu ne stie sau nu are incredere in noi sau pur si simplu nu are incredere intr-un mecanism de stagiatura). Pierderea unui astfel de partener traditional este dureroasa pentru ca in general aducerea lui in program necesita o cantitate extrem de mare de timp investit.

b. Direct marketing – Contactam firme dintr-0 lista mai lunga de firme pe care am strans-o de-a lungul anilor. La unele din aceste firme avem numerele de telefon ale unor persoane de contact, la celelalte avem doar numere de la poarta. Anul trecut am sunat eu si cu Traian si am trimis si scrisori oficiale din partea facultatii in care invitam firmele de IT sa participe la program. Anul acesta am beneficiat de ajutorul enorm al Alexandrei care s-a luptat cu cerberii de la firme. Termenul lupta poate sa-l primiti cu un zambet dar este foarte bland pentru ce se petrece de fapt. Sunam la firma si cerem sa vorbim cu o persoana de la HR. Precizam ca este vorba de un program oficial al Facultatii de Automatica si Calculatoare si ca este gratuit pentru firme (daca nu se ofera termenul gratuit refuzul vine de 10 ori mai repede). Dupa ce ni se mai cer inca vreo 20 de precizari total inutile pentru ca persoana respectiva nu are nici o competenta in domeniu ni se spune ca persoana de la HR este in concediu/in sedinta/nu a ajuns inca la birou (in general sunam pe la 10-12 sau pe la 2-4)/vorbeste la telefon/… si ca sa revenim in 1/2/10 zile. Cand revenim (pentru ca revenim, nu ne lasam batuti) toata povestea se reia. In general am putea intra in bucla infinita numai cu cerberul de la poarta. In 10-20% din cazuri ajungem la un manager de HR si reluam toate explicatiile si in 10-20% din aceste cazuri ajungem sa obtinem o intalnire sau sa ii convingem sa inscrie un stagiu. Este o experienta absolut demotivanta si greu de crezut. Ma intreba recent un coleg: “Cum e asa de greu sa-i convingi pe cei de la X sa se inscrie. Am vorbit cu un prieten de acolo si mi-a zis ca ei cauta stagiari”. Raspunsul e simplu. Nu am reusit sa ajungem la factorii de decizie sau cand am ajuns la HR, HR-ii nu stiau ca inginerii cauta si sunt dispusi sa ia stagiari si nici nu au fost interesati sa comunice. Comunicarea in firmele nu este cu mult mai simpla decat in caracatita birocratica dintr-o institutie de stat.

3. Social marketing (nu stiu daca asta e termenul corect – eu asa intuiesc)

Am luat frumos lista de conexiuni de pe linkedIn/messenger/facebook si am trimis mailuri celor pe care ii stiam pe la companii care nu s-au inscris. Am facut acelasi lucru cu listele prietenilor care ma mai ajuta si i-am rugat sa le scrie persoanelor indicate. Am obtinut o lista de cateva zeci de persoane care lucreaza in pozitii ok pe la firme de IT, le-am contactat si le-am cerut recomandari catre HR-i sau sa propuna locuri de stagiu sau sa faca lobby. Unii dintre voi au primit cereri de la mine. Rata de raspuns a fost mult mai mica decat ma asteptam si aici. M-a dezamagit lipsa de implicare a unor oameni care au beneficiat de pe urma programului dar m-a si impresionat efortul facut de unii dintre fostii colegi/studenti.

4. Canale media

Comunicate de presa, articole pe hotnews, in romania libera, site-uri de stiri… Ne aduc 2-3 companii anual. Este greu sa convingi dintr-un articol si cred ca asocierea proiectului nostru cu atat de hulitele si prost gestionatele fonduri structurale ne creaza un deserviciu de imagine.

Problema este in general cu firmele foarte mici care nu pricep cu ce ii poate ajuta un stagiar si cu firmele foarte mari pentru care CSR-ul exista numai in conditiile in care contribuie la PR-ul firmei.

Cam astea ar fi concluziile mele dupa 2-3 ani in care m-am ocupat destul de serios de acest aspect al gasirii stagiilor pentru studenti. Daca aveti ceva de adaugat nu ezitati.

In urma unor discutii avute astazi, m-am gandit ca ar trebui discutat mai mult despre competente la facultate. Cred ca activitatile din timpul semestrului ar trebui sa tina cont de faptul ca este important ca studentii sa-si dezvolte anumite competente si nu doar sa acumuleze cunostinte. La fel de important este sa li se explice studentilor acest lucru si sa sa tina cont de el si la evaluare.

Toti studentii trebuie sa inteleaga ca pentru a avea acces la fime de top si in joburi bine platite nota nu conteaza foarte mult, cunostintele sunt importante, dar competentele sunt cele mai importante.

Totusi ce inseamna competenta? Un raspuns simplu si frumos la aceasta intrebare am gasit aici:

COMPETENCY = KNOWLEDGE + SKILL

O sa revin cu mai multe detalii pe acest subiect cu alta ocazie sau o sa il rog pe Vlad sa mai scrie ceva ca si-a cam abandonat blogul in ultima perioada.

Se pare ca de ceva timp mailurile trimise de Moodle (curs.cs.pub.ro) nu mai ajung pe unele adrese de e-mail @cs.pub.ro. Este incredibil de ciudat intrucat alte e-mailuri ajung foarte bine pe aceeasi adresa. Sa fie o problema legata de spam, de relay, or what ? Se intampla doar cu anumite conturi de e-mail sau este o problema generala ?

Daca nu vi se raspunde in timp util la unele cursuri pe forumuri, sunt sanse mari ca problema sa fie de aici. Nu stiu cate persoane s-au prins de problema aceasta.

Cu ocazia lansării celei de a 10.04-a versiuni a cunoscutei distribuții de Linux, Ubuntu, ROSEdu organizează un Release Party.

Dacă vrei să petreci alături de noi, vino joi, 29 Aprilie, ora 20:00 în sala EG106 (loc de pornire).

Ne poți contacta la contact(at)rosedu.org pentru mai multe detalii.

Mai multe detalii pe forumul Ubuntu-ro: http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?id=8969

RSVP aici: http://bit.ly/9Wipyt

Aveți un proiect neterminat? Aveți o idee de proiect dar nu aveți echipă?

În acest an, ROSEdu vă oferă șansa de a vă propune ideea de proiect pentru ROSEdu Summer of Code. Se va lucra la proiect pe durata oficială de practică din facultate într-o echipă ce va conține cel puțin propunătorul ideii și un mentor din partea ROSEdu.

Pentru a participa astfel, trebuie să propuneți proiectul aici[1] până pe 27 aprilie.

[1]: http://spreadsheets.google.com/viewform?formkey=dGRSTnJGYXhJRXYzQ1h6S1hyRnpub1E6MQ

Ce faceți în vacanță? Stați la plajă sau va pregătiți pentru carieră?

Detalii în curând

Completarea cunoştinţelor teoretice acumulate în facultate cu îndemânări practice, cât şi dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă sunt două motive pentru care merită să urmaţi un stagiu. Mai mult, specialiştii în resurse umane şi angajatorii din IT consideră că şansele de angajare cresc dacă realizaţi un stagiu din timpul facultăţii, pe perioada vacanţelor de vară.

Alexandru Palade, student la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, consideră că şansele de angajare cresc dacă faci un stagiu în timpul facultăţii. Stagiile se efectuează doar în timpul vacanţelor de vară. „E greu să schimbi distracţia de la mare şi munte de trei luni, cu una de doar o săptămână şi câteva weekenduri, dar cred cu tărie că urmarea unui stagiu este esenţială”, mărturiseşte Alexandru, care până în anul IV de facultate a urmat două stagii, unul la SellerEngine Software, unde a fost recrutat prin programul Stagii pe Bune, şi cel de-al doilea la Google, unde ne-a povestit că a ajuns datorită curajului insuflat de un mentor, în persoana lui Vasile Butnaru, un fost coleg de la SellerEngine. „Am aplicat pe cont propriu pe site-ul companiei, după care am susţinut trei interviuri, din care două tehnice”, explică Alexandru procesul de recrutare care i-a permis accesul în cadrul Google New York, unde timp de trei luni şi jumătate şi-a împlinit visul de a lucra în una dintre cele mai mari companii de IT din lume.

Studentul îşi stabileşte obiectivele

Alegerea unui stagiu implică un proces mai amplu, care se face în funcţie de mai multe criterii, care ar trebui prestabilite de către student. „Studenţii ar fi bine să vizeze în primul rând domeniul de activitate cu care doresc să se familiarizeze, tipul de companie şi durata stagiului”, precizează Andreea Gherghina, consultant Pluri Consultants. Pe lângă asta, Vlad Posea, coordonator naţional Stagii pe Bune, adaugă că în alegerea unui stagiu trebuie urmărite următoarele: „Cât de mult se poate învăţa în stagiul respectiv, care sunt perspectivele de a colabora şi în viitor cu firma care oferă stagiul şi cât de atras este studentul de domeniul în care se desfăşoară”.

Mai mult, Mariana Mocanu, coordonator de practică la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, atrage atenţia studenţilor să vadă dacă organizaţia are experienţa lucrului cu stagiarii, şi nu că urmăreşte doar găsirea unei forţe de lucru care să acopere „goluri de personal”.

Aplicarea pentru o perioadă de practică într-o organizaţie este identică cu una pentru un job. Compania devine angajator, iar studentul, candidatul care are nevoie de un CV. Recrutorii Adobe Systems România au constatat că CV-ul unui student nu este un criteriu de repartizare, fapt pentru care au lansat un alt tip de selecţie, care înlătură riscul ca studentul să nu fie chemat la interviu. „Am postat pe blogul nostru probleme, teste, iar aplicanţii aveau de ales, din cele patru domenii puse la dispoziţie, unul care le plăcea”, spune Delia Blăjan, HR Manager Adobe Systems.

În plus, companiile urmăresc şi criteriile clasice la candidaţi. „Pe lângă componenta tehnică, acordăm în egală măsură importanţă şi competenţelor sociale, de comunicare, de lucru în echipă şi mai ales talentul nativ oglindit în dorinţa de învăţare continuă”, completează Carmen Buruiană, HR Manager BitDefender România.

Identificaţi un mentor

Unul din marile avantaje ale urmării unui stagiu poate fi primirea unei oferte de muncă din partea organizaţiei respective. Carmen Buruiană apreciază că, în cele mai multe cazuri, studenţii rămân în legătură cu compania, iar cel târziu la finalizarea studiilor se angajează. „Aproximativ 50% din cei care au urmat un stagiu au rămas în companie”, exemplifică reprezentanta BitDefender.

De asemenea, specialiştii în resurse umane subliniază importanţa evidenţierii unei practici într-un CV. „Stagiul ar trebui prezentat ca un proiect, cu responsabilităţi, în care studentul a avut rezultate şi a demonstrat anumite competenţe”, sfătuieşte Sorina Bradea, senior consultant RoMarketing. Andreea Gherghina adaugă că stagiile îi pot ajuta pe studenţi să ia decizii importante de carieră, pot descoperi care sunt aspectele la care mai trebuie lucrat pentru a se ridica la înălţimea aşteptărilor şi pot înţelege mult mai bine care sunt exigenţele angajatorului.

Pentru ca un stagiu să fie considerat eficient pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor, studentului trebuie să ofere posibilitatea găsirii unui îndrumător pentru o integrare şi înţelegere mai bună a mediului de lucru. „În momentul începerii unei practici, studentul trebuie să solicite, cu diplomaţie, două lucruri: un mentor din partea organizaţiei gazdă şi planul stagiului, cu ce urmează să facă”, susţine Bradea.

Pe parcursul colaborării, studentul ar trebui să obţină reacţia responsabilului, pentru a înţelege cât de eficient este şi ce ar trebui să îmbunătăţească. „Pe lângă a primi feedback, la sfârşit, studentul trebuie să solicite o caracterizare generală a sa, care să cuprindă şi activităţile exacte pe care le-a desfăşurat, plus rezultatele”, evidenţiază Gherghina.

5 motive pentru a vă alege un stagiu

• Posibilitatea de a face cunoştinţă cu realitatea muncii din companie;

sursa: RoMarketing

Oportunitate

Programul Stagii pe Bune propune plasarea în stagii practice, pe timp de vară, a studenţilor facultăţilor cu profil IT&C din Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj. „Am pornit acest program şi pentru a combate unul dintre principalele tipuri de abandon şcolar din facultate, acela că mulţi studenţi se angajau full time, lucru care nu le mai dădea posibilitatea să se concentreze asupra studiilor”, spune Vlad Posea, coordonatorul naţional al proiectului. El consideră că printr-un stagiu studentul poate să vadă cum este la un job fără a-şi abandona studiile, poate să beneficieze la maximum de cunoştinţele oferite la specializare, astfel încât la sfârşitul anilor de studii să aibă experienţă de lucru.

Pentru a aplica la Stagii pe Bune, un student trebuie să-şi facă un cont pe site-ul www.stagiipebune.ro, să completeze un CV specific şi apoi să-şi aleagă unul dintre stagiile înscrise pe site.

Se ia multă răbdare și se amestecă cu câteva foi de luat notițe sperând că nu vor mai apărea linii roșii. Astfel se prepară o soluție la Atacul neSimițirii prin neComunicare.

Acest post este un pamflet. Dacă vă prindeți și vă recunoașteți ca principal motiv al lui încercați să vă corectați la anul. Dacă vă prindeți și nu sunteți vinovați de această situație râdeți puțin și atât. Dacă nu vă prindeți mai aștepați puțin până ce voi zice tot ce s-a întâmplat.

Dacă apar manifestări neplăcute adresați-vă medicului sau vedeți că e un articol sub psf.

În condiţiile unei mobilităţi reduse pe piaţa forţei de muncă, jucătorii din piaţa tehnologiei informaţiilor din România vor avea şi în 2010 oportunitatea de a identifica şi testa viitori specialişti IT pentru activităţile pe care le desfăşoară pe pieţele de profil. Asociaţia Studenţi şi Profesionişti IT&C (ASPI, www.aspi.ro) demarează în acest an cea de-a 6-a ediţie a programului Stagii pe Bune, care le oferă companiilor posibilitatea de a selecta o serie de viitori profesionişti în domeniul IT&C.

„Până acum am găsit stagiari foarte bine pregătiţi şi creativi, care au avut un impact real asupra proiectelor la care au lucrat. În plus, sunt mulţi care s-au întors după terminarea facultăţii, ori au rămas după terminarea stagiului”, este de părere Cristina Vişan, reprezentant BitDefender.

Companiile care participă la sesiunea Stagii pe Bune 2010 au posibilitatea de a deveni mai cunoscute ca potenţiali angajatori pentru următorii profesionişti din IT&C şi îşi creează totodată o pepinieră importantă de tineri talentaţi care pot să contribuie semnificativ la dezvoltarea soluţiilor şi serviciilor pe care acestea le oferă.

Zeci de firme interesate de recrutarea stagiarilor

Ediţia 2009 a programului Stagii pe Bune s-a remarcat printr-un număr apreciat de companii participante şi stagii înscrise, în ciuda contextului economic nefavorabil firmelor din România. Un număr de 34 de firme din domeniul IT&C au oferit studenţilor 275 de poziţii de stagiatură pe parcursul verii, în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu, Braşov şi Constanţa. Cele mai multe stagii au fost disponbile studenţilor din Bucureşti (63%), Timişoara (17%) şi Iasi (11%). În privinţa categoriilor, Business Software a înregistrat, ca şi la celelalte ediţii, cele mai multe poziţii de stagiatură (29%), pe locurile următoare situându-se categoriile Embedded & Security (23%) şi Quality & Support (13%). Numărul de aplicări ale studenţilor s-a ridicat anul trecut la 6.812, cu o rată de aplicare de 8,06 student/stagiu, în creştere faţă de anii trecuţi, iar companiile implicate s-au declarat mulţumite de calitatea pregătirii studenţilor care au accesat programul oferit de ASPI.

Printre companiile care au semnat până acum lista de beneficiari ai programului Stagii pe Bune se numără (în ordine alfabetică) branduri precum Adobe, Alcatel, BitDefender, IBM, Oracle, Orange, S&T Romania, Siemens sau Vodafone.

 „Am fost mulţumiţi de suportul primit în selectarea studenţilor pentru stagiatura de vară şi de calitatea studenţilor care au intrat în program”, a ţinut să sublinieze pentru Bloombiz.ro, Diana Sandra, Adobe Romania.

Ce rezultate au Stagiile pe Bune

Stagii pe Bune este şi în acest an programul oficial de stagiatură al celor mai importante centre educaţionale IT&C din România: Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi. Totodată, în 2010, ASPI a extins perioada acordată înscrierii studenţilor şi a stagiilor, programul fiind demarat în 15 martie, datorită numărului mare de tineri dornici să participe la program, să se familiarizeze cu mediul şi modul de lucru al companiilor şi să îşi completeze cunoştinţele teoretice cu cele practice.

În privinţa activităţii stagiarilor, 48% dintre firmele care au răspuns întrebărilor din chestionarul de evaluare au caracterizat drept foarte bună prestaţia studenţilor, 36% bună şi doar 4% nemulţumitoare. Potrivit majorităţii companiilor, interesul manifestat de către stagiar şi disponibilitatea de a învăţa rapid lucruri noi şi procedurile de lucru au fost punctele tari ale studenţilor.

Majoritatea firmelor (76%), dar şi a studenţilor a auzit de programul Stagii pe Bune prin intermediul facultăţilor partenere şi al Internetului, la polul opus situându-se sursele radio şi mass media. 92% din firmele participante doresc să participe şi în anii următori la Stagii pe Bune, motivându-şi alegerea prin calitatea studenţilor recrutaţi, dar şi a oportunităţilor de angajare a acestora la finalul stagiului.

„Ne aşteptăm la o rată de aplicare la stagii mai mare decât în anii trecuţi, motivată de contextul economic actual. Studenţii încep să realizeze importanţa unei pregătiri temeinice, care să le asigure în viitor un loc de muncă stabil şi recunoaştere profesională. De asemenea, companiile pot sa valorifice acest moment şi să caute noi metode de scădere a costurilor cu angajaţii şi de creştere a eficienţei, una dintre ele fiind atragerea stagiarilor în companie”, a explicat Ioana Posea, reprezentant ASPI.

I really love ThinkGeek T-shirts. Too bad they blacklisted Romania for some strange financial reasons . One of my favorite T-shirts (and quotes) is this one.

I guess I wouldn’t be a complete narcissist if I didn’t show off pictures such as the one below to prove my worthiness for wearing a T-shirt like that.

SSH multiple root access through ClusterSSH

Partea I.

În sezonul ăsta, cei de la Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare  s-au decis să dea drumul unei campanii, dar nu orice fel de campanie, ci una eco – un fel de „save the trees” studențesc, cu băncile din sălile ACS ocupând un rol principal -, treabă care a constat în livrarea unui mesaj pe băncile din amfiteatrele facultății; doar „eco” e pe buzele tuturor în ziua de azi, și oricum studenții nu mai au alte probleme pe cap ؟

Lăsând la o parte ironia faptului că s-a consumat o cantitate deloc neglijabilă de hârtie pentru a se îndeplini demersul cu pricina, studenții au găsit câte ceva de comentat pe foile lipite pe bănci de către cei de la LSAC. Dintre acestea, remarcăm o povestioară plină de umor, à la Creangă:

Numele autorului rămâne pierdut în neant.

Am fost solicitat sa raspund la cateva intrebari despre Stagii pe Bune si am zis sa pun intrebarile si raspunsurile mele si aici ca poate sunt interesante si pentru voi.

Dupa articolul anterior in care criticam UPB pentru modul in care se prezinta la exterior, a sosit momentul sa oferim si lauda care se cuvine. Tot prin comparatie cu celelalte universitati din Romania, UPB este pe locul 1 la participarea in proiecte de cercetare finantate de Comisia Europeana in cadrul FP7 – ICT. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu domeniul, Programul Cadru 7 (FP7) este principalul mod de finantare de la bugetul european pentru R&D (cercetare si dezvoltare), iar ICT reprezinta domeniul nostru (Information and Communication Technologies).

Participarea in proiecte FP7 aduce mari avantaje instututiilor participante, care pot fi rezumate in finantare de la bugetul european, cooperare cu parteneri importanti din Europa si chiar din intreaga lume, atat universitati cat si din industrie, participarea la proiecte comune care presupun dezvoltarea de tehnologie (chiar beyond) state-of-the-art, posibilitatea de a participa la conferinte de nivel inalt unde sunt prezentate rezultatele din cadrul proiectelor, etc. Poate o sa scriu alta data un articol despre toate avantajele aduse unei echipe de cercetare de participarea in proiecte FP7.

Am pornit cu ideea unui articol scurt, care sa sublinieze ca UPB are 12 participari in proiecte FP7-ICT, fiind pe locul 1, in special datorita Automaticii (inclusiv Catedra de Calculatoare care are 6-7 proiecte) si Electronicii. Pe locul 2, se afla UTCN care are 9 proiecte, avand de asemenea o participare foarte buna. Doua prezentari care contin mai multe detalii despre participarea Romaniei la FP7-ICT gasiti aici si aici.

Deci, se poate! Felicitari, celor din Facultate (ACS) care au castigat proiectele si multa bafta in realizarea obiectivelor propuse!

Keep up the good work!

Recent, am primit un mail de promovare pentru un concurs din România. Cum și-așa concursurile de acest gen sunt puține, am zis să postez acest mail și aici, poate câteva persoane vor aplica acolo (cunosc 2-3 persoane cărora li s-ar potrivi foarte bine acest concurs). Este vorba de un concurs al Route 66, o companie dedicată sistemelor de navigare pe telefoane mobile.

Astfel, dacă aveți un proiect C/C++/Java de care sunteți mândri, care vă evidențiază calitățile de programator și nu a fost o temă pentru școală/facultate puteți realiza o mică prezentare în care ziceți ce face proiectul, de ce a fost făcut și ce are special de sunteți mândri de el. Trimiteți codul sursă și prezentarea pe competitie @ 66 dot com în perioada 19-25 aprilie și participați cu acestea la etapa de evaluare in 26-30 aprilie.

Luna mai va aduce ca premiu telefoane mobile cu aplicații Route 66 preinstalate proiectelor ce vor trece de criteriile de evaluare: complexitate, funcționalitate, mod de scriere, relevanță pentru domeniul companiei.

Baftă.

[Originally posted on ccielab.ro]

One of the things that make Command Line Interfaces, like Bash, very efficient for administration is the output manipulation with piping and redirecting. Cisco IOS has most of the Bash equivalent modifiers, and administrators that know how to work with them can do things much more faster… this can make the difference in a lab exam or in the real world. Most show commands support this features and depending on the IOS, you have more or less features.

The usual “show run” command prints a large output, from which you need only a few lines. You can only scroll down with space and enter (the the Linux more command). If you are searching for a keyword in the running config, you can go to the line that contains the string using the slash key, like in vim or more or less in Linux. So, “/KEYWORD” after running the show command, while scrolling, will take you to the wanted line.

If you want from the output just some lines, you can filter them, just like piping the output to grep in Linux. You can use the ” | ” after the show command to see how you can filter (be careful, there is a space before and after the |). To print just the lines that have a keywork, use “ | include KEYWORD“, and to print all lines except the ones what have the keyword, use “ | exclude KEYWORD“. If you want to print out all output starting with a line that contains a keyword until the end of the lines, use “ | begin KEYWORD“.

Taking advantage of the hierarchical structure of the running config, you can print out just a section of the output. For example, “show run | section   router ospf 1” will list the configuration for the OSPF process 1 and “show run | section interface Serial0/0” will print the configuration for the specified interface. Be careful, this is case sensitive and you need to mach the case of the line in the running config (“Serial 0/0″ will work, “serial 0/0″ won’t).

Redirection into a file is also possible. “show run | redirect flash:run” will put the contents of the running config into a file called ‘run’ in flash memory. This is similar to the “>” operand in Bash. Using redirect, the content of the target file will be replaced. You can append to the file (like “>>” in Bash) with “ | append FILE“.  “ | tee FILE” works like redirect, but it also prints the output to the screen.

Regular expressions are also supported. If you like to print from the routing table, the routes received from RIP, you can filter with “show ip route | include R” and the routes from EIGRP with  “show ip route | include D”. But you can do this in one line, filtering with both conditions, with “show ip route | include [RD]“.

Slightly off topic, but good to know, is how to stop output. For example, traceroute to an unreachable location, will try 30 hops before it stops, and this might take a long time. To break the action hit the key combination “Ctrl+Shift+6“.

CCNP este certificarea de nivel avansat de la Cisco pe ramura de Routing and Switching. Este, de obicei, văzută ca o continuare pentru CCNA și un pas intermediar pentru CCIE, deoarece, majoritatea se orientează spre R&S.

În prezent, cerificarea de CCNP se obține după trecerea a 4 examene: BSCI, BCMSN, ISCW și ONT. BSCI este examenul de routare (o continuare pentru CCNA2) iar BCMSN cel de switching (continuare la CCNA3). ISCW are multe elemente de securitate, fiind mai plăcut pentru cei ce vor să își dea CCSP-ul, pe când ONT este orientat spre QoS, cu elemente de VoIP și mai plăcut pentru cei ce se orientează spre CCVP.

Anul acesta, Cisco a decis schimbarea structurii certificării de CCNP. Din 4 examene, se ajunge la 3 examene: ROUTE, SWITCH și TSHOOT. ROUTE și SWITCH sunt, în mare parte, BSCI, respectiv BCMSN. ROUTE tratează subiecte ca OSPF, EIGRP, BGP și IPv6 și SWITCH tratează VLANs, STP, Securitate Layer 2. THSOOT este examenul nou introdus, ce acoperă depanarea problemelor legate de EIGRP, OSPF, BGP, VLANs, VoIP,  ACLs.

Cum examenul de CCNA l-am luat atunci când se trecea de la examenul 640-801 la 640-802, așa și CCNP-ul l-am prins pe final, cu cele 4 examene.

Tocmai intors din Timisoara, am ramas surprins de faptul ca Politehnica  lor arata mult mai bine fata de UPB-ul nostru. Cel putin la fatada si amenajari exterioare, pentru ca nu am apucat sa intru in interior, UPT-ul arata noua, fiind renovate de curand toate corpurile universitatii. Partea placuta este ca a fost renovata uniform si cladirea creeaza o impresie foarte buna dupa ce traversezi Bega. In plus, am vazut ca au reusit sa schimbe geamurile si sa puna termopane in toate salile… Mai mult decat atat, campusul universitar din Timisoara are o multime de terenuri de sport la care studentii au acces gratuit, din cate am inteles eu.

Toate acestea mi-au demonstrat ca UPT-ul are o conducere administrativa mult peste UPB, intrucat toate universitatile au nevoie de bani si de proiecte pentru renovare… numai ca ei au reusit, iar noi stim doar sa ne plangem si sa ridicam din umeri. Iar ceea ce am renovat si implementat, mi se pare ca este facut cam la misto (avem sali in care ploua desi acoperisul a fost refacut acum 1 an de zile, sistemul de monitorizare de la UTI nu e prea util, sistemul de carduri din EC-uri a fost immplementat de pomana, etc).

Doamna Rector, avem vreun plan centralizat pentru modernizarea facultatilor din campusul UPB?

Ca o ultima observatie, am aflat ca o cantina din campusul universitar din Timisoara a fost transformata in Facultate de Drept. La noi, cantinele din Regie au fost transformate in ce?

Iar ne-au trimis mesaje nesolicitate cei de la laboratorul Microsoft din facultate. De data aceasta, conținutul pare a zice ceva de o selecție a destinatarilor mesajului. Cum pe celelalte adrese nu am primit nimic (încă nu știu cum au reușit ei să facă rost de toate adresele mele de mail), tind să-i cred de data asta.

Despre ce e vorba? Vor un feedback pentru că «La Microsoft, atunci când definim priorităţile, ne bazăm pe feedback-ul primit de la dvs. Împărtăşindu-ne opinia dvs. ne veţi ajuta să dezvoltăm modalităţi de îmbunătăţire a produselor, serviciilor şi soluţiilor noastre.»

Îmi zic că n-ar strica să le dau un feedback dacă tot mi se oferă șansa, poate dispar motivele care mă fac să critic multe lucruri de acolo. Prima întrebare din formular era gradul de folosire a produsului cunoscut sub numele de Geam într-o traducere autohtonă forțată sau Windows pentru toată lumea.

Nu aveam cum să mint și să le zic că folosesc o mașină virtuală cu Windows doar când am nevoie la facultate și că acel Windows este piratat pentru că cineva de la laboratorul Microsoft din facultate este împotriva descărcării de soft MSDNAA de pe platforme non-Windows (nu mai găsesc link-ul către articolul scris la acea prezentare jignitoare la adresa altor comunități de utilizatori).

Deci, le-am zis că nu folosesc Windows și am dat next. Ca să ajung la finalul interviului. A fost un lucru foarte util și pun pariu că au învățat extrem de multe din asta. (mă gândesc că poate data viitoare când aleg destinatarii nu o vor face random ci pe baza unor activități la MSDNAA sau în altă parte).

Anyway, dacă tot sunt pornit pe feedback Microsoft Lab, adaug la chestia subliniată de deasupra (deci, prima observație ar fi o îmbunătățire a modului de tratare a altor platforme). Există o problemă cu mail-urile: sunt format prost pentru cei care-și mai citesc mail-urile din terminal. Poate ar trebui făcut ceva în privința asta, dacă nu se opresc din a spama toată facultatea cel puțin odată pe lună.

Un lucru mult mai util, pe care chiar aș vrea să-l văd rezolvat ar fi implementarea unot tool-uri pentru programatori identice cu cele din *UNIX. O integrare mai bună a terminalului (Command Prompt sau cum s-o chema acum), utilitare precum grep, wc etc., etc. Unele din lucrurile astea se pot face ca stagii de practică în timpul verii și ar fi super tare dacă cineva de la laboratorul Microsoft s-ar gândi și ar implementa asta (poate că aș și participa la ele:P).

Cam atât, revin mai târziu cu altceva.

PS: Mai folosesc un serviciu Windows. Ceva legat de niște adrese de e-mail care au făcut mult scandal la vremea lor. Acum, m-am obișnuit cu ele și asta e.

M-am întors să iau de la Cronus premiul (anul trecut a fost mai cool: un stick usb). Cu ocazia asta am aflat și ce era cu ecranul pe care a fost quiz-ul. Este o folie specială, cu senzori de atingere ce se lipește pe o suprafață transparentă. Pe ea, din spate, de pe un proiector se proiectează imaginea. De asemenea, am aflat că ei sunt și singurii parteneri Cisco din România care implementează soluții Wireless Mesh (era în quiz).

Multe dintre expozanți aveau pe mesele lor telefoane IP. A devenit deja ceva normal. Dacă la editia din 2008, subiectele aprinse erau VoIP și Mobilitate, anul acesta, nu prea s-a vorbit de așaceva. Cele mai discutate subiecte au fost virtualizarea și soluții de data centere.

Am văzut niște modele noi de IP Phone-uri (Cisco 9951) la standul Crescendo care arată mult mai stilate (de culoare albă). La Tornado am văzut o soluție de Lightweight Wireless Access Points pe 802.11n cu un WLAN Controller (am avut ocazia să văd înterfața unui WLC). Vodafone de soluții business pentru telefoane Blackberry. Datanet a avut un echipament pentru stabilizarea rack-urilor în timpul seismelor ( un sistem foarte simplu dar deștept). Romtelecom, singurul platinum partner, nici nu s-a mai chinuit cu prezentări de solutii, ei având un stand, cu un bar…

Prezentările nu au fost incredibil de interesante și, în plus puteai merge la maxim 5 prezentări. Dar, la fiecare prezentare (și se țineau 4 în paralel) puteai câștiga un premiu dacă erai în sală.

Faptul că a fost o singură zi a cam stricat farmecul Cicso Expo. Din această cauză, socializarea s-a făcut cam în grabă în puținele pauze de mese. Pe de altă parte, din punct de vedere a organizării, au ales varianta cu mai multă calitate.

Ca o concluzie, a fost interesant evenimentul pentru că s-au mai revăzut unii oameni și alții și-au creat cunoștințe noi. Deși, din punct de vedere tehnic, din prezentări nu aflat lucruri noi, puteai să mai afli care este starea Networking-ului din România.

LE:

Alte impresii: BigLazySysadmin [1], [2] Ubergeek [3].

[1] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/17/end-of-cisco-expo-2010/

[2] http://big.lazyadmin.ro/2010/03/19/now-and-then/

[4]  http://ubergeek.ro/2010/03/18/the-end-of-ciscoexpo-2010/

Sala de expoziție a fost foarte plină de dimineață.

Prima vizită a fost la Cronus, unde și anul acesta au avut un quiz pentru premii. Din păcate nu au mai avut aplicația pe un IP Phone ci pe un ecran cu touch. I shall return…

Am mers după la Logicom, unde la Cisco Expo 2008 am avut o dicuție interesantă legată de soluții de Voice. Anul acesta mi-au prezentat o soluție Cisco Small Business, care, am aflat, sunt, de fapt, produsele de la Linksys rebrand-uite sub numele Cisco. Aparent Cisco încearcă să elimine complet brandul Linksys, numele rămânând doar pe produsele low end (cum ar fi routerele wireless WRT), nu și în lumea SOHO.

Cea mai interesantă discuție a fost la IBM, unde am vorbit cu cineva de la tehnic. Mi-a prezentat o soluție de optimizare WAN. Produsul este un Cisco WAE (WAN Application Engine) 600. Soluția este gândită de a avea un punct central la HQ și mai mulți clienți în branch offices. Echipamentele sunt puse în serie cu routerele de WAN și comunică între ele pentru a marca traficul ce poate fi fie compresat, fie cache-uit. Optimizările se văd atunci când există în puncte servere web, de fișiere, sau de video/audio streaming.

Ultima oprire înainte de prezentări a fost la EMC2, care, am aflat, este firma ce deține VMWare. Soluția lor integrează Cisco cu VMWare (produse cunoscute ca ESX sau vSphere) și cu produse ale lor. La prezentarea lor au prezentat exact ce produse integrează (printre care Avamar și Ionix).

Asociaţia Studenţi şi Profesionişti IT&C (ASPI) lansează cea de-a şasea ediţie a programului Stagii pe Bune. Programul propune plasarea studenţilor şi masteranzilor din facultăţile cu profil IT&C în stagii de practică, desfăşurate pe durata verii, în marile companii din domeniul IT&C. Studenţii se pot înscrie la stagii în perioada 15 martie – 30 mai pe site-ul www.stagiipebune.ro.

Programul Stagii pe Bune este menit să completeze sistemul educaţional universitar din România cu perioade determinate de practică în companiile mari din IT&C, cu scopul de a oferi studenţilor abilităţile necesare pentru a avea succes pe o piaţă a forţei de muncă tot mai competitivă. 

Stagii pe Bune este şi în acest an programul oficial de stagiatură al celor mai importante centre educaţionale IT&C din România: Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Cluj.

Ce va aduce ediţia 2010?

„Ne aşteptăm la o rată de aplicare la stagii mai mare decât în anii trecuţi, motivată de contextul economic actual. Studenţii încep să realizeze importanţa unei pregătiri temeinice, care să le asigure în viitor un loc de muncă stabil şi recunoaştere profesională. De asemenea, companiile pot sa valorifice acest moment şi să caute noi metode de scădere a costurilor cu angajaţii şi de creştere a eficienţei, una dintre ele fiind atragerea stagiarilor în companie”, explică Ioana Posea, Reprezentant ASPI.

În 2010, ASPI a decis extinderea perioadei acordate înscrierii studenţilor şi a stagiilor, programul fiind demarat pe 15 martie, datorită numărului mare de tineri dornici să participe la program, să se familiarizeze cu mediul şi modul de lucru al companiilor şi să îşi completeze cunoştinţele teoretice cu cele practice. „Nu este foarte simplu să identifici şi să asiguri toate condiţiile necesare desfăşurării unui stagiu într-o companie. Pentru unele companii poate fi un proces complex, iar pentru studenţi, o perioadă mai lungă de înscriere a stagiilor înseamnă, bineînţeles, o ofertă mai variată”, completează Posea.

Evoluţia programului Stagii pe Bune

Programul, lansat în ianuarie 2005 la iniţiativa câtorva absolvenţi ai Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din Bucureşti, a fost o premieră pentru învăţământul tehnic din România şi a continuat să aducă noutăţi în fiecare an de existenţă a sa. Astfel, în 2006 şi 2007, programul s-a extins la toate facultăţile IT&C din Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Din 2009, Stagii pe Bune este finanţat din Fondul Social European prin proiectul PACT. Astfel, Stagii pe Bune îşi propune, împreună cu principalele facultăţi de IT&C din ţară, să dezvolte pe o scară cât mai largă procesul de stagiatură în România, pentru ca toţi studenţii acestor facultăţi să beneficieze de stagii de calitate în industrie.

Ediţia 2009 a programului Stagii pe Bune s-a remarcat printr-un număr constant de companii participante şi stagii înscrise, în ciuda contextului economic nefavorabil firmelor din România. Un număr de 34 de firme din domeniul IT&C au oferit studenţilor 275 de poziţii de stagiatură pe parcursul verii, în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Sibiu, Braşov şi Constanţa. Cele mai multe stagii au fost disponibile studenţilor din Bucureşti (63,27%), Timişoara (17,45%) şi Iaşi (11,27%). În privinţa categoriilor, Business Software a înregistrat, ca şi la celelalte ediţii, cele mai multe poziţii de stagiatură (29,45%), pe locurile următoare situându-se categoriile Embedded & Security (22,91%) şi Quality & Support (13,45%).

Numărul de aplicări ale studenţilor s-a ridicat în anul 2009 la 6812, cu o rată de aplicare de 8,06 studenţi/stagiu, în creştere faţă de anii trecuţi. „Până acum am găsit stagiari foarte bine pregătiţi şi creativi, care au avut un impact real asupra proiectelor la care au lucrat – ceea ce ne dorim în continuare. În plus, sunt mulţi care s-au întors după terminarea facultăţii, ori au rămas după terminarea stagiului. Şi nu în ultimul rând, participarea la Stagii pe Bune ne ajută în construirea unui brand puternic de angajator”, a declarat Cristina Vişan din partea BitDefender, partenerul principal al ediţiei 2010.

Înscrierea în program este gratuită atât pentru studenţi şi masteranzi, cât şi pentru companii şi se poate face pe site-ul www.stagiipebune.ro. Înscrierea unei companii pe www.stagiipebune.ro asigură înregistrarea unui numar nelimitat de stagii, prezentarea pe site a companiei, prezentarea pe site a stagiilor înscrise şi mediatizarea stagiilor înscrise prin intermediul newsletter-ului InfoStagii. 

Tocmai mi-am amintit că în acest semestru, cei de anul 2 trebuie să descarce un soft de 10GB+ numit Xilinx pentru CN. A while ago, eu am găsit o metodă alternativă (bine, au mai găsit-o și alții înainte). O descriere a ei o aveți pe blogul de programare.

Și dacă tot distribui link-uri utile, vizitați și această pagină unde toate materialele pe care nu trebuie să le vedeți sunt fără drepturi, ce este util poate fi descărcat încă de acum.

am constatat ca nu am mai scris de 3 luni pe blog si e timpul sa fac un mic comeback nu de alta dar principalul meu target (planeta.cs) s-a transformat in planeta MM (nu ca ar fi rau – no offense).

Intr-o discutie cu cativa colegi care lucreaza in multinationale sau isi fac doctoratul in afara (profil IT) ei au sumarizat globalizarea in felul urmator:

“Globalizarea asta ). Eu ii injur pe francezi pentru ca nu i-au pus pe spanioli si portughezi la munca cum trebuia si acum echipamentele mele japoneze facute in singapore o cam iau pe coaja ). Si mai sunt si niste nemti pe undeva pe la mijloc .”

“Din olanda globalizarea pare altfel: francezii si italienii muncesc dar firma italiana se inchide deoarece americanilor li se pare ca nu merge treaba, portughezii din londra se muta la loc in portugalia dar nu au de munca, iar cu nemtii este cel mai fun sa iesi la bere.”

“Indienii sunt inlocuiti de vietmanezi (se vehiculeaza termenul de ultra-low cost). Americanii sunt inlocuiti de romani. Chinezii se tin pe pozitie, indienii pierd teren. La scotieni se trage oblonul, la fel ar trebui sa fie si cu francezii, dar deh, e mai greu cu legislatia. Surprinzator as zice eu, Cehia creste puternic. Evident, Israelul se mentine pe pozitii cheie si caldute.”

M-am gandit ca s-ar putea sa va intereseze si sa porneasca o alta discutie interesanta cum nu a mai fost de ceva timp pe acest blog.

În continuarea articolului trecut, acest articol vrea să vă aducă la cunoștință ce s-a mai întâplat prin facultate sau prin împrejurimi în legătură cu cazurile de furt.

Mai întâi să începem cu un comportament de trolling al unor oameni pe o listă de discuții. Cum nu sunt din studenții acelui an nu am comentat acolo dar îmi permit aici să zic că la un mesaj ca cel pe care l-a dat Ana (îl puteți vedea la Alex) comportamentul de tip troll nu este justificat (nu dau exemple pentru că mi-e scârbă de asemenea oameni).

Ana a mai trimis azi un mesaj pe grupul seriei: se pregătește o petiție pentru implementarea mecanismelor de securitate ce lipseau din facultatea noastră. Textul ei îl puteți vedea ca un google doc aici. Ar fi bine ca toți șefii de grupă să printeze un exemplar și să-l dea la semnat celor din grupa lor.

Deși e nasol că lucrurile încep să se îmbunătățească după câteva incidente neplăcute, e bine că se întâmplă asta. Mai bine mai târziu decât niciodată.

Am primit următorul mesaj pe mai multe dintre grupurile pe care sunt înscris. Deși este destul de tensionat, evident influențat de evenimente, reflectă o realitate urâtă.

Deși afectează imaginea universității, decid să îl public, în așteptarea unei reacții oficiale.

Adaug la acest mesaj faptul că săptămâna trecută, unui coleg i-a fost furat laptopul dintr-o sală din facultate.

Buna

Pentru cei care nu ma cunosc, sunt studenta in anul 3 la Facultatea de Automatica si Calculatoare din cadrul UPB. In data de 4 martie 2010 eram la un curs in sala ec105. In timpul pauzei, la ora 18:00 am iesit 5min din sala si am facut marea greseala sa-mi las geanta in banca: cand m-am intors, nu mai era. Nici a mea, nici a colegei de langa mine, deci cineva a furat din sala, in timpul cursului, doua genti voluminoase, fara ca nimeni sa faca observe nimic suspect. I-am intrebat pe cei din jur (era un amfiteatru de 300pers plin) si mi-au spus ca au vazut o tipa blonda, slaba, nu f.inalta, care a umblat pe acolo, a cautat ceva si a plecat.

Dupa acest incident am aflat ca s-a intamplat acelasi lucru in timpul unui alt curs, cu doar o zi in urma: aceeasi persoana a procedat la fel si nimeni nu a facut nimic.

Avand in vedere faptul ca mi s-a furat tot (toate actele de identitate si de la facultate, bani, card, telefoane, inclusiv ochelarii de vedere care erau pe banca), am chemat politia sa ne ajute. Cand acestia au ajuns, ne-au spus ca noi suntem inconstiente deoarece s-a intamplat acelasi lucru cu o zi inainte si in luna ianuarie o studenta a fost violata intr-o sala din holul EG.

Am asteptat 4h un echipaj de politie sa vina sa ia amprente si sa ne dea o dovada a faptului ca noi nu mai avem niciun act, dar acest lucru nu s-a intamplat nici pana la aceasta ora; speram ca maine sa vina cineva sa faca acest lucru. Cum, din pacate, probabil pentru noi nu se va mai face nimic, as vrea ca macar altii sa nu repete greseala aceasta: nu va mai lasati nimic in pauze pe masa, se fura!!! aveti grija, cineva s-ar putea sa va dea in cap in campusul din Politehnica!!!

Daca in cursul zilei de maine/saptamana urmatoare vedeti (in special in zona Facultatii de Automatica si Calculatoare) o fata care corespunde descrierii de mai sus, va rog sunati de urgenta la politie (in 2 zile consecutive a furat din aceeasi sala). Se pare ca sunt multi drogati prin campus care fac asta si au fost raportate multe incidente.

Va rog trimiteti acest mail pe toate grupurile din poli pe care le stiti: doar din ignoranta nu se face nimic si astfel de incidente se intampla in continuare!!!

A.

N-am mai publicat de ceva vreme nimic legat de bătaia de joc existentă în Regie, nimic legat de problemele existente și pe care nimeni nu vrea să le rezolve sau să se oprească din a le provoca. Până acum, angry MM is angry.

Să zicem că putem ignora faptul că se lucrează la renovarea căminului din noiembrie și că muncitorii ăia dau la bormașină doar când studenții ar dormi, în rest stând de vorbă și zicând bancuri (și cred că pentru renovatul a câteva băi ajungeau 5 oameni, nu 30 sau câți sunt ei acum).

Să zicem că putem ignora și faptul că încă mai sunt studenți pe care nu i-a învățat nimeni acasă să folosească spațiul public. Toalete infecte în fiecare vineri seară, dușuri stricate deși tocmai au fost renovate, etc.

Să zicem că ignorăm faptul că anunțul despre lipsa apei calde a fost pus la 1 zi după ce s-a produs și ea a venit la câteva ore întârziere față de anunț.

Să zicem că ignorăm duzina de câini din spatele căminului care latră la orice oră din zi și din noapte și care sunt uneori provocați să latre ca și cum cineva ar avea un interes ca noi să nu putem să ne desfășurăm activitățile într-un mod normal.

Să zicem că ignorăm taxa de intrare în campus cu mașina, taxă care nu aduce nici un benefeciu la schimb și e doar un fel de impozit pe aerul expirat.

Să zicem că ignorăm faptul că proiectorul din EC105 a fost într-o stare nefuncțională de luni seară și nimeni n-a făcut ceva până acum în această privință – am făcut două cursuri cu slide-uri fără a avea proiecție.

Dar putem ignora faptul că, în campus, dacă cuiva mai aburit i se pare că te uiți ciudat la el i se permite să-ți dea vreo două picioare după ceafă cum i s-a întâmplat cuiva cunoscut înainte de sesiune când venea la 8 din facultate?

Mai grav, putem ignora faptul că cel puțin două zile consecutive s-au furat lucruri din sălile de curs în timp ce studenții erau în sală (chiar și profesorul în unul din cazuri)? O tipă blondă, slabă și nu prea înaltă. Dacă observați pe cineva cu aceste semnalmente anunțați poliția*

Teoretic există camere de filmat prin facultate. Miercuri când s-a întâmplat primul eveniment pe care-l știu portarul nu știa să umble cu ele și a doua zi s-a zis că se lucra la ceva și camerele erau deconectate. Nu știu care e situația de ieri seară, sper să nu fi fost iar camerele deconectate.

*: aveți grijă cum anunțați poliția că lor le place să te țină destul de multe minute în telefon întrebându-te cum te cheamă, cine ești, etc, în loc să treacă la treabă. Vorbe, nu fapte.

Acum că a trecut și penultima sesiune din ultimul an de facultate, iată sunt cele două proiecte la care am lucrat în timpul liber; care timp deși nu a fost mult, a existat (C3 nu e așa de crimă pe cât mă așteptam, myth busted).

Primul este unul personal, are legătură și cu lucrarea de licență, deocamdată nu public cod, spun doar că se prevede o aplicație măricică Python construită peste o bază de date SQLite, folosind sqlobject, GTK+, goocanvas, reportlab și mulți alți clopoței și fluierași. Am ajuns să fac – printre altele – widgets (prietenii știu de ce spun asta), și sper ca pe măsură ce o dezvolt să mă familiarizez cu aceste tehnologii. E o provocare să o construiesc și să o dezvolt și totodată o distracție.

Cel de al doilea proiect căruia i-am acordat mai mult timp în ultima perioadă, este portarea World of USO din PHP în Python – Django. Am luat alături de Vlad și Sergiu această decizie, deoarece nu eram mulțumiți de starea codului actual al WoUSO (prea multe contribuții de la persoane diferite, stiluri și abordări diferite); ca să rezum, era greu de dus mai departe, îmbunătățit. De ce Django? Pentru că Django e fun, prea multă lume l-a vorbit de bine ca să nu-l încercăm. L-am încercat și a dat roade: în două săptămâni am reușit să implementez o versiune de bază care acoperă aproape trei sferturi din funcționalitatea jocului. Tocmai am primit mail de la Vlad(um), este dispus să aloce timp, cred că vom face treabă bună în continuare .

WoUSO este unul dintre proiectele propuse pentru dezvoltare echipelor la Cursul de Dezvoltare Liberă. Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul cursului. Pot doar să lansez doar un zvon că s-ar putea să lucrăm la un modul WoUSO pe acel site care începe cu feis și se termină cu buc.

Dacă citești aici și te interesează unul dintre django, python sau wouso, nu fi timid, dă un mail. Ne-ar plăcea să te alături echipei .

Cam atât. Programming must be fun. Sunt limbaje precum chitonul care fac programarea frumoasă, părerea mea.

Links:

http://dev.rosedu.org/wouso/wiki/DjangoPort

http://wouso-django.rosedu.org/ (cont alex:alex)

The largest Romanian IXP is Interlan . Funny enough, Interlan is a response of the smaller ISPs  to the other big Romanian IXP, Ronix. Because 3 years ago joining Ronix was a complicated affair, a few small companies decided to take matters into their own hands. Currently,  Interlan has 3 times more traffic than Ronix.

Nu aveam de gând să public acest feedback, dar având în vedere că l-am scris deja și pe site am dat din greșeală ENTER după ce am completat numărul de ore alocate pregătirii - și bineînțeles s-a submis formularul gol - postez aici.

În primul rând, felicitări echipei pentru tema de casă. Atât ca enunț, checker și răspunsuri pe forum, a fost super-ok! MARELE neajuns a fost dead-line-ul exagerat. S-a suprapus peste alte teme și nu mulți au reușit să o termine, deși era un exercițiu extraordinar pentru testul practic și examen. Dead-line-ul, așa cum a fost pus, a încurajat mai mult copierea temei, „inspirarea” de la rezolvările exercițiilor asemănătoare din anii trecuți etc. Dacă rămânea peste vacanța de iarnă, mai multă lume ar fi lucrat la ea și ca rezultat ar fi fost o înțelegere mai bună a materiei și mai departe note mai bune la testul practic și la examenul final.


La curs nu mi-au plăcut lucrările la sfârșit. Mi s-au părut complet fără sens. Să zicem că la sfârșitul unui curs la lucrare ia toată lumea 0 (sau -3 for that matter), ceea ce înseamnă că nimeni nu a înțeles acel curs. Ce se poate face? Dacă se reia cursul, se va pierde alt curs, dacă nu se reia, va rămâne pierdut pentru că oricum nu a priceput nimeni. Mi-a plăcut mai mult tehnica aplicată de Decebal la CN2. Deși când scotea pe cineva la tablă sau punea pe cineva să răspundă, persoana respectivă de cele mai multe ori se simțea nedreptățită, concentra atenția tuturor din sală și nici nu avansam până nu se pricepea conceptul. Mi s-a părut o tehnică mult mai bună de a te asigura că au priceput toți. Offtopic: Oricum, cei care au răspuns la CN2 au primit câte un + în lista de prezență (whatever that means…).


La laborator mi s-a părut volumul de muncă exagerat. Nu pot și eu să spun că am ieșit de la un laborator de RL cu laboratorul terminat. Deși e mai mult un efect psihlogic, simplul fapt că oricât lucram mereu era ceva în plus de făcut m-a demoralizat destul de mult. M-am uitat prin punctaje la toată lumea și nu cred că a dus nimeni vreun laborator până la capăt (corectați-mă dacă nu e așa!). Aș fi preferat laboratoare mai compacte, care să se poată finaliza fără probleme în cele 2 ore alocate.


În ce privește structura cursului, mă voi lega puțin de lucrurile pe care se pune accentul. O să dau ceasurile puțin înainte și mă voi referi la foștii colegi ai lui Răzvan Deaconescu (și ai fratelui meu Ilie), atunci când Răzvan Rughiniș era asistent. De-a lungul carierei lui în programare, fratele meu s-a întâlnit cu foști colegi care au făcut CISCO și au luat 10 la RL, dar au mari probleme la configurarea unei rețele. Și voi exemplifica puțin ce înseamnă aceste “mari probleme”:


În primul rând nu se descurcă să repare o rețea. Dacă îi pui să o facă de la 0, perfect fără nicio problemă. Dar dacă trebuie o rută în plus sau ceva, nu descoperă problema și nu au nicio idee de unde să pornească. Eu cred că aici trebuia să se pună accentul în curs și temă. O topologie nefuncțională care trebuie reparată (și nu refăcută!) cred că ar fi oferit o pregătire mai bună decât construcția uneia de la 0. Amândouă sunt necesare oricum.


O altă problemă favorită mie este la următoarea cerere: „Vreau să-mi faci A să comunice cu C și B cu D și atât!”. Iarăși o problemă care este fără soluție. Dacă te exprimi astfel: „Pune A și C într-un VLAN și B și D în altul” imediat se rezolvă, dar este foarte greu să facă legătura între la ce s-ar folosi un VLAN și implementarea lui. Eu cred că mai bine s-ar pune accent pe ceea ce nu găsești pe prima pagină la google, cum ar fi „A să comunice cu C” care nu te va duce unde trebuie niciodată, pe când dacă îți dai seama de o metodă de implementare (de exemplu VLAN) cauți pe google „VLAN” și afli imediat cum se face. Cursul încă tinde să înrădăcineze aceste concepte teoretice rezolvate rapid cu un google search și pierde din vedere folosirea lor în exprimarea normală.


Mai este ceva intersant, „La cererea asta de DNS vreau să-mi răspundă stația A” și până nu-i spui omului ce IP are A nu știe ce să facă. Mi se pare că la curs se insistă prea puțin pe identificarea stațiilor prin IP și MAC, lucru nu foarte intuitiv pentru toată lumea și care, după cum am specificat, crează confuzii. La temă și laborator se pot adăuga task-uri de genul: „La această cerere să răspundă bugs” astfel încât toată lumea să se familiarizeze cu identificarea stație - IP. Sunt mulți care nici nu au observat că ip-urile din temă (task-ul de DNS) sunt din rețeaua locală. Le-au pus pur și simplu mecanic și astfel nu se încurajează gândirea și rezolvarea problemelor (lucru prioritar în poli) ci repetarea mecanică de configurare a unei interfețe, fie ea de DNS, Apache sau postfix.


Și cam atât deocamdată. Dacă mai găsesc probleme mai adaug pe parcurs .


Nu-mi place accentul pe chestii irelevante din curs. Pe lângă cele care se găsesc la primul link în google, mai sunt și informații nenecesare. A fost o întrebare la una din lucrări, „Ce se specifică în standardul 811e?” care mi s-a părut total pe lângă obiectul cursului. E bine că e în curs, ca să ai idee, dar poți fi un administrator de rețea foarte reușit și fără să știi ce se specifică acolo. (Not to mention că se găsește pe google).


Ca să contracarez deja părerile de genul „așa tot ce vrei se găsește pe google” o să amintesc de exemplul de mai sus, căutarea după „A comunică cu C” și după „VLAN”. Sunt destule concepte și legături care nu se găsesc pe google deloc, sau foarte greu. Acelea ar trebui să fie pe prim plan în cursul de RL, laborator și examen, după care specificații detaliate, care le poți găsi printre primele linkuri la un google search după ce trebuie.


—–
LE: Să vedem bineînțeles și părerea lui MM : http://pilgrimgray.wordpress.com/2010/01/20/rl-feedback/

Se pare ca expertii IT ai Guvernului Romaniei nu au terminat nici A&C din UPB, nici Info din UAIC, nici FMI din UNIBUC, nici alta facultate de profil din tara. Pentru ca aboslventii acestor facultati sunt prea slabi pentru nevoile si rigorile guvernantilor, au considerat ca au nevoie de cineva cu o diploma deosebita, pregatit de cei mai renumiti specialisti din lume. Drept urmare, expertii IT ai Guvernului sunt alesi dintre absolventii care au tras tare pe bancile Unviersitatii Romano-Americane din Bucuresti. Dovada: aici.